Valencia la pas: Grădina Monforte

Grădina Monforte este un refugiu de vegetație și liniște în plin centrul Valenciei, dar un loc mai puțin cunoscut turiștilor.

Că te plimbi sau citești o carte, că vei sta pur și simplu pe o bancă, timpul petrecut aici va fi o bună investiție în ….. starea ta. Recunosc că sunt îndrăgostită de această grădină, dar când o vei vizita, te vei convinge că nu am exagerat.

Recomand să fie vizitată la sfârșit de primăvară-început de vară, când arborii, arbuștii și plantele au flori. Dar oricând ești în Valencia, nu vei regreta vizita, cu atât mai  mult cu cât este gratuită.

Haide să vedem ce o face atât de specială…..

Scurtă istorie

La origini, Grădina Monforte era una dintre livezile existente în zona din afara orașului Valencia, mai exact cea aparținând lui Don José Vich, Barón de Llaurí.

A fost vândută în 1849 lui Don Juan Bautista Romero, marchizul de San Juan, care a plătit pentru ea 80.000 de reali. Cu această ocazie a devenit cunoscută sub numele de Huerto de Romero, câmpul lui Romero. Marchizul de San Juan a construit aici un conac pentru odihnă pe care l-a folosit ca o casă pentru recreere.

Acesta l-a însărcinat pe arhitectul valencian Don Monleón Estellés, autorul Plaza de Toros, corida, din Valencia, să construiască grădina de azi.

În 1872, când marchizul a murit, grădina a trecut la soția sa, care a lăsat-o în moștenire uneia dintre nepoatele sale. Căsătoria acesteia cu Don Joaquín Monforte Parrés, a făcut ca de atunci să se numească Jardin de Monforte.

În 1941 a fost declarată ”Grădina artistică națională”, rămânând sub protecția statului. Ulterior, în 1970, a devenit proprietatea municipalității. A fost deschisă publicului în 1973, după restaurarea Palatului și amenajarea spațiilor verzi.

Despre această grădină s-a spus că ”singura grădină istorico-artistică din secolul al XIX-lea care rămâne în orașul Valencia”.

Grădina Monforte – prezentare

Grădină în stil neoclasic care se întinde pe o suprafață de 12.000 mp.

Are 33 de statui de marmură, iazuri și fântâni, vaze ornamentale, figuri elaborate de plante, garduri vii și zone de flori, magnolii, lauri, ginkgo biloba, trandafiri și boganvilia.

Grădina poate fi structurată în trei părți: pavilionul sau conacul, două mici grădini private (la vremea construirii lor), care flanchează clădirea și grădina propriu-zisă, care ocupă cea mai mare suprafață a terenului.

Pavilionul și grădina din față

Pavilionul de recreere este o clădire simplă de la sfârșitul sec. XIX, în stil francez și rococo, cu două etaje și o terasă.

El nu este deschis vizitelor. În prezent este utilizat pentru celebrarea nunților civile. La fel, grădina este folosită de miri pentru fotografii.

Prima dintre cele două grădini mici care se învecinează cu pavilionul, se află în fața accestuia. Se numește ”Glorieta de los Arcos”, are o fântână mică în centru, îngeri statui din care curge apă și flori.

Grădina cu lei

A doua dintre grădinile mici, este situată de cealaltă parte a casei. Intrarea este marcată de un portal simplu, încadrat de două sculpturi – lei, similare cu cele disponibile Congresului Deputaților din Madrid.

Leii sunt din piatră albă din Colmenar (Madrid) și au fost realizați în în jurul anului 1850 pentru Congresul Deputaților din Madrid. În final s-a considerat că erau prea mici comparativ cu clădirea Congresului, așa că Juan Bautista Romero le-a achiziționat de la Madrid și le-a adus la palatul său în Valencia, unde se află de atunci.

După trecerea de portal se întinde grădina. În centrul ei se Fântâna îndrăgostiților ” Dafnis și Chloe”, în a cărei apă veți găsi și câțiva locatari……

În jurul fântânii sunt patru figuri feminine pe soclu care reprezintă cele patru continente: America cu caimanul, Asia cu o cămilă, Europa cu un cal și Africa cu leul.

În această zonă găsim majoritatea sculpturilor pe care le are Grădina Monforte.  Această parte a grădinii contrastează cu celelalte  zone, deoarece aici este concentrată o vegetație amenajată în stilul francez al grădinilor geometrice. În restul grădinii se remarcă copacii și vegetația puțin mai sălbatică.

* * * 

S-ar putea să te intereseze și articolul Ce să vizitezi în Valencia în patru zile, bine, fie și în cinci.

* * * 

Grădina cea mare

În grădina propriu-zisă vei găsi: Fântâna portocalilor, înconjurată de portocali (un mic refugiu de umbră în zilele călduroase), grădina de trandafiri, tunelul de bouganvillea (o boltă vegetală formată dintr-o structură metalică pe care se sprijină o rețea de bougainvillea spectaculoase), un mic munte deasupra unei cascade la fel de mici și a unui iaz cu pești și broaște.

În foto fântâna portocalilor și tunelul de bouganvilla. Poza este de la sfârșitul lunii iunie, când deja nu mai avea flori.

Așa numitul munte provine din amenajarea unei vechi cisterne care furniza apa pentru toate fântânile ornamentale din grădină. El a fost construit pentru a da presiune apei și a fost creat punctul de vedere.

O curiozitate: cine stă în vârful muntelui, în centru, își poate auzi propriul ecou.

Tot aici se află și un iaz în suprafață de 20mp, arbore ginko biloba, dafin, fântâni mai mici, statui, arbuști și flori.

Întreg spațiul este amenajat cu bănci.

În loc de încheiere

Dacă crezi că ți-am descris Grădina Monforte atât de mult că nici nu mai trebuie să o vezi, te înșeli! Vizitarea ei după ce ai fost în oraș, va fi ca o mică pauză din realitate.

E de preferat să vizitezi grădina primăvara, când totul este în floare, dar dacă nu ajungi atunci, oferta ei de relaxare e oricând binevenită. Mai ales în zilele călduroase de vară.

Și nu în ultimul rând, fii sigur că ai suficientă memorie în camera foto. La tunelul de bouganvilla vei avea nevoie.

Informații utile

Tel: +34 963 525 478

Adresă: Plaza Legion Española, s/n 46010, Valencia, Zona: Paseo de Alamenda și Av. Blasco Ibañez

  • Pe google map o găsești aici.

Intrare libera.

Program de funcționare: 21 septembrie – 20 martie de la 10:30 la 18:00 și 21 martie – 20 septembrie  de la 10:30 la 20:00.

– Conacul nu este deschis publicului.

Cum ajungi la Grădina Monforte

– Cu autobuzele publice EMT numerele: 12, 80 (stațiile Blasco Blasco Ibañez Par Ciutat Universitaria și Blasco Ibañez General Elío), 30 (stația Blasco Ibañez Central Hospital Clinic), 70, 80 (stația Blasco Ibañez Rectorat), 31, 70, 71, 79, 81 (stația General Elío-Vivers), 6, 11, 16, 26, 70, 94, 95 (stația Albereda Plaza del Real) și 32 (stația Misser Mascó).

  • Despre EMT citește aici. Dacă vrei să afli cum să ajungi dintr-un punct al orașului în altul cu autobuzele publice, verifică aici.

– Cu metroul, liniile 3 și 9 –  Stația Facultats. De la stație este o distanță de mers pe jos de aproximativ 200m.

  • Despre cum să circuli cu Metrovalencia, citește aici. Dacă vrei să afli cum să ajungi dintr-un punct al orașului în altul, verifică aici.

– Cu Valenbisi, cea mai apropiată stația 87 (stația Blasco Ibañez – Doctor Gómez Ferrer (Clínico).

  • Dacă vrei să afli cum poți folosi Valenbisi ca turist, îți recomand acest articol.

* * * 

Despre alte grădini în Valencia poți citi aici, aici și aici.

Ce poți face cu copiii în Valencia afli aici.

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă în Valencia sau să vezi diverse lucruri din oraș, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Valenciana.ro este rezultatul exclusiv al muncii autorului. Site-ul este finanţat doar de acesta și de donațiile cititorilorSusține Valenciana, răsplătește efortul autorului și informațiile furnizate, aici* * *

* * *

Surse de informare: Visitvalencia.com, Jardins.valencia.es, Jdiezarnal.com.

Fotografiile articolului aparțin autorului.

Valencia la pas: Jardin del Parterre, Grădina Parterre

Jardin del Parterre, Grădina Parterre este o altă oază de verdeață în inima orașului Valencia, situată în Plaza Pl. Alfonso el Magnánimo.

Grădina s-a născut în 1850 odată cu plantarea arborilor din grădina Palatului Arhiepiscopal din Valencia, mai exact a unei specii foarte rare aduse din India. În ani care au urmat, au fost plantați magnolii, palmierii și araucari.

Dimensiunea și forma de astăzi a grădinii s-a definitivat la sfârșitul sec. al XIX-lea odată cu instalarea statuii ecvestre a regelui Jaume I Cuceritorul.

Mai demult, grădina avea patru chioșcuri circulare, câte unul în fiecare colț. După inundația provocată de râul Turia în 1957, acestea au fost dezmembrate și remontate în alte grădini din Valencia (Grădinile Parcent).

Inundația a deteriorat grădina și a distrus fântânile pe care le avea. Mulți dintre arborii aflați aici au fost distruși, trebuind să fie replantați. Printre copacii care au supraviețuit inundației se remarcă gigantul ficus, aflat în spatele punctului de alimentare cu benzină, Repsol.

Ficusul face parte din categoria arborilor monumentali, iar după părerea mea este cel mai mare din Valencia. Când mergi în centrul vechi, nu uita să îi faci o vizită, te va impresiona!

Fântâna și statuia din Jardin del Parterre

În Grădina Parterre se află și o fântână de marmură, în stil baroc. Ea îl reprezintă pe zeul mării, Neptun, cu tridentul în mână.

Statuia  provine dintr-o livadă dispărută, unde era amplasată într-o nișă deschisă în perete. Inițial a fost montat în Jardin de la Glorieta, Grădina Glorieta, în 1818, pentru ca în 1960 să fie mutată aici.

În centrul grădinii se află sculptura ecvestră a regelui Jaume I Cuceritorul. Sculptura îl reprezintă pe regele Jaime I într-un costum de războinic montat pe calul său într-un ritm și în atitudinea de a conduce trupele în cucerirea lor către orașul Valencia.

Jaume I Cuceritorul a eliberat orașul Valencia de sub ocupația arabă (1238) și a fondat regatul Valenciei.

Ideea statuii îi aparține directorului ziarului Las Provincias. În 1876 ea a fost aprobată de consiliul local cu condiția să fie realizată prin subscripție publică.

În 1878, banii necesari pentru proiect nu fuseseră încă adunați. Realizarea statuii a generat multe discuții, motiv pentru care până la finalizarea sa au trecut 15 ani.

Statuia a fost inaugurată în iulie 1891. Piedestalul are 7m înălțime, iar pentru rege și calul său s-au folosit cincisprezece tone de bronz. 

Mergând în afara grădinii, vei constata că gardul din piatră pare a fi o bancă, separată din loc în loc de brațe de metal. Asta se datorează faptului că el a fost suport pentru băncile din Grădina Glorieta, cu care se învecinează. Au fost montate ca și gard al Parterre în 1901.

De Ziua Comunității Valencia, pe 9 octombrie, are loc o ceremonie solemnă și tradițională, în care steagul comunității este preluat din primărie și adus la statuia lui Jaume I. Cu această ocazie, se cântă imnul comunității și se depun coroane de flori de asociații militare.

Este o ceremonie aparte, la care îți recomand să asiști măcar pentru câteva minute.

În filmare, câteva minute din ceremonia din 2018.

În serile de vară, grădinile ”Parterre” este un loc plăcut de relaxare.

Grădina este deschisă 24h din 24h, vizitarea este gratuită.

* * *

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă în Valencia sau să vezi diverse lucruri din oraș, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Dacă vrei să afli ce obiective sunt interesante de vizitat în Valencia, îți recomand articolul Ce să vizitezi în Valencia în patru zile, bine, fie și în cinci.

Ce să faci și vizitezi cu copiii în Valencia poți afla aici.

* * *

De unde numele ”Parterre”

Parterre este un stil de amenajare al grădinii caracterizat prin plantarea de paturi de flori, plante perene sau arbuști despărțite prin zone cu pietre și trasarea unor cărări de pietriș, toate dispuse simetric.

Cuvântul ”parterre” provine din franceză și în domeniul floriculturii și al design-ului peisagistic înseamnă ”la sol”, dar cuvântul  mai are și alte semnificații.

Grădina este deschisa spre vizitare 24h din 24h, gratuit.

Cum ajungi la Jardin del Parterre

– Adresa: Plaza Alfonso el Magnánimo

– Cu autobuzele publice EMT numerele: 28, 95  (stația Tetuan), 16, 26 (Porta del Mar-Gloriete) 11, 70, 71 (Stația Porta del Mar-General Palanca),   4, 10, 24, 25 (stația Porta del Mar – Navarro Reverter Impar), 4, 10, 13, 94, 95 (stația Porta del Mar – Navarro Reverter Par), 6, 11, 32, 70, 71, 81 (stația Porta de la Mar – Palau de Justicia), 8, 13 (stația Porta del Mar Plaza), 8, 10, 28, 32, 81 (stația Porta del Mar Colon).

  • Despre EMT citește aici. Dacă vrei să afli cum să ajungi dintr-un punct al orașului în altul cu autobuzele publice, verifică aici.

– Cu metroul, liniile 3, 5 (stația Colon), 5, 7 (stația Alameda). De la fiecare dintre aceste stații este o distanță de mers pe jos de aproximativ 500m.

  • Despre cum să circuli cu Metrovalencia, citește aici. Dacă vrei să afli cum să ajungi dintr-un punct al orașului în altul, verifică aici.

– Cu Valenbisi, cele mai apropiate stații: 9 (Tetuan), 13 (Alfonso el Magnánimo – Nave), 28 (Navarro Reverter – Grabador Esteve).

  • Dacă vrei să afli cum poți folosi Valenbisi ca turist, îți recomand acest articol.

Despre Grădinile din albia râului Turia, cel mai mare parc al Spaniei, poți citi aici.

* * * 

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă în Valencia sau să vezi diverse lucruri din oraș, urmărește-mă pe Facebook.

* * * Valenciana.ro este rezultatul exclusiv al muncii autorului. Site-ul este finanţat doar de acesta și de donațiile cititorilorSusține Valenciana, răsplătește efortul autorului și informațiile furnizate, aici* * *

* * *

Surse de informare: www.Jdiezarnal.es, www.viuvalencia.com

Fotografiile articolului aparțin autorului.

Valencia la pas: Jardin de la Glorieta, Grădina Glorieta

Jardin de la Glorieta (Grădina Glorieta), cunoscuta și sub numele de Glorieta, este o mică oază de verdeață în inima orașului Valencia, în cartierul Ciutat vella (Orașul vechi).

Grădina se află în apropierea Plaza Puerta del Mar, locul în care s-a aflat poarte cetății medievale Valencia care ducea la port și Calle Colon, principala arteră comercială. În vecinătatea sa imediată se află Tribunalul Superios de Justiție al Comunității Valencia și Plaza Alfonso el Magnánimo (Grădinile Parterre).

Grădina Glorieta a luat naștere sub guvernarea generalului francez Louis Gabriel Suchet în perioada în care a fost la comanda orașului în timpul războiului de independență.

Francezii au achiziționat în 1812 terenul existent între Mănăstirea Santo Domingo și actualul Palat al Justiției și în acest spațiu au plantat diferite specii de arbori.

De-a lungul timpului, Grădina Glorieta a fost modificată și reamenajată de mai multe ori.

Prima dată în perioada 1826-1844, când a fost construit inclusiv un pavilion de muzică.

Pe 9 octombrie 1844, aici s-a instalat primul felinar cu gaz din Valencia.

În 1852 au fost plantați ficușii monumentali pe care îi putem admira și astăzi. Tot atunci a fost construită aici o cafenea, imitația cafenelelor pariziene, și au fost plantate noi specii de copaci.

Începând cu 1900, în interiorul grădinii a fost instalat un chioșc de ziare, apoi construită o cafenea-restaurant și ulterior un teatru în aer liber.

Jardin de la Glorieta astăzi

În urma modificărilor din 1925, parcul a fost reamenajat în totalitate și are configurația de astăzi.

În prezent, grădina găzduiesc un mic loc de joacă pentru copii, câteva sculpturi și fântâna Triton.

În foto, una dintre sculpturile parcului. În partea stângă, este o rădăcină a ficusului sprijinită și protejată.

Grădina Glorieta este o oază de verdeață în inima orașului Valencia și o sursă binevenită de umbră în zilele călduroase.

Chiar dacă nu vrei să faci un popas, în drumul tău spre obiectivele turistice ale centrului istoric, treci și prin acest parc. Cu siguranță ficușii imenși ale căror coroane nici  pot fi prinse într-o fotografie de la distanță, te vor uimi.

Grădina este deschisă 24h din 24h, vizitarea este gratuită.

* * * Dacă îți place natura sau să te plimbi în grădini, îți recomand și Grădina Monforte, o grădină în stil franțuzesc. Mai multe despre ea poți afla aici.

* * *

Cum ajungi la Jardin de la Glorieta

– Adresa: (Sunt mărginite de) Calle General Palanca, Calle Palacio Justicia, Plaza de la Purta del Mar, Calle General Tovar.

– Cu autobuzele publice EMT numerele: 28, 95  (stația Tetuan), 16, 26 (Porta del Mar-Gloriete) 11, 70, 71 (Stația Porta del Mar-General Palanca),   4, 10, 24, 25 (stația Porta del Mar – Navarro Reverter Impar), 4, 10, 13, 94, 95 (stația Porta del Mar – Navarro Reverter Par), 6, 11, 32, 70, 71, 81 (stația Porta de la Mar – Palau de Justicia), 8, 13 (stația Porta del Mar Plaza), 8, 10, 28, 32, 81 (stația Porta del Mar Colon).

  • Despre EMT citește aici. Dacă vrei să afli cum să ajungi dintr-un punct al orașului în altul cu autobuzele publice, verifică aici.

– Cu metroul, liniile 3, 5 (stația Colon), 5, 7 (stația Alameda). De la fiecare dintre aceste stații este o distanță de mers pe jos de aproximativ 500m.

  • Despre cum să circuli cu Metrovalencia, citește aici. Dacă vrei să afli cum să ajungi dintr-un punct al orașului în altul, verifică aici.

– Cu Valenbisi, cele mai apropiate stații: 9 (Tetuan), 13 (Alfonso el Magnánimo – Nave), 28 (Navarro Reverter – Grabador Esteve).

  • Dacă vrei să afli cum poți folosi Valenbisi ca turist, îți recomand acest articol.

* * *

Articole care s-ar putea să te intereseze:

Ce să vizitezi în Valencia în patru zile, bine, fie și în cinci.

– Ce poți face patru zile cu copiii în Valencia

– Port Saplaya, mica Veneție a orașului Valencia.

– Parcul Turia, grădinile din albia râului. Lung de 9 km, Parcul Turia este cel mai mare din Spania.

* * * 

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă în Valencia sau să vezi diverse lucruri din oraș, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Valenciana.ro este rezultatul exclusiv al muncii autorului. Site-ul este finanţat doar de acesta și de donațiile cititorilorSusține Valenciana, răsplătește efortul autorului și informațiile furnizate, aici* * *

* * *

Surse de informare: www.Jdiezarnal.es, www.viuvalencia.com

Fotografiile articolului aparțin autorului.

Parcul Cabecera, o altă grădină imensă a orașulului Valencia

Parcul Cabecera este o altă grădină imensă verde a orașului Valencia.

Se întinde pe o suprafață de 300.000 mp, în cartierul Campanar, în partea de nord-vest a municipalității.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, cursul râului Turia, care deja inundase Valencia de mai multe ori, a fost deviat, iar în albia uscată a albiei au fost construite grădini, zone de recreere cu facilități sportive în aer liber. Cea mai mare și cunoscută dintre ele este Parcul Turia.

În capul vechii albii a râului Turia, la intrarea în Valencia, a fost creat Parcul Cabecera.

De aici vine și numele său: cuvântul ”cabecera”, care în spaniolă denumește zona patului folosită pentru a pune capul, dar și rama care limitează patul în același loc.

Parcul recreează peisajul original al râului, inclusiv vegetația, fiind ca o centură verde în continuarea Grădinii Turia.

Haide să vedem de ce îl recomand să îl incluzi pe lista obiectivelor turistice din Valencia, dar și a locurilor de relaxare.

Scurtă descriere

Inaugurat în iulie 2004, Parcul Cabecera este creat în jurul unui lac artificial.

Parcul Cabecera este împărțit în patru zone: El Bosque de la Ribera, Platforma Mirador, Bioparc și Parcul de distracții.

– Bosque de la Ribera urmează un traseu pe malul stâng al râului Turia. Traseul traversează o zonă împădurită, în care sunt amenajate locuri de joacă pentru copii și piste pentru ciclism.

Platforma Mirador, situată pe deal, este singura zonă înălțată a Parcului Cabecera. Înalt de 15 metri, acesta oferă o vedere asupra împrejurimilor. Aici este și unul din punctele orașului unde se poate admira un apus de soare.

Un amfiteatru, construit pe unul dintre versanții dealului, găzduiește diverse reprezentări culturale.

În imediata apropiere, pe malul lacului a fost amenajat și un mic debarcader, de unde se pot închiria bărci cu pedale, și o cafenea.

În foto, partea dreaptă, pontonul cu  bărcile de închiriat. În dreptul lui se află cafeneaua.

Și bărcile de închiriat….

Bioparc este partea cea mai cunoscută a parcului Cabecera. Bioparc este un parc zoologic de nouă generație, în suprafață de 100.000 mp, care găzduiește mai mult de 800 de animale din peste 120 de specii. Este conceput astfel încât vizitatorul să aibă impresia că intră în habitatul natural al animalelelor. Designul său special ascunde barierele vizuale dintre public și viețuitoarele sălbatice.

În foto, puntea care separă Bioparc de zona cu lac a Parcului Cabecera.

– Parcul de distracții este alcătuit din locuri de joacă, instalații fixe, pentru copii. Se întinde pe o suprafață verde extinsă.

Trasee disponibile 

  • Poteca La Ribera: 1.375 metri. Timp aproximativ: 20 de minute.
  • Traseul Molí del Sol: 1.758 metri. Timp aproximativ: 30 de minute. Clădirea este ultima moară hidraulică din zonă, construită la sfârșitul sec. XX. Nu are valoare arhitecturală, ci doar istorică.
  • Turul Dealului: 782 metri. Timp aproximativ: 15 minute.

O plimbare în Parcul Cabecera este binevenită în orice anotimp. Îl recomand mai ales pe timpul verii, când pajiștile sale întinse oferă locuri de relaxare, dar și umbră din belșug.

Un punct de atracție mai ales pentru copii sunt rațele și peștii lacului, care sunt dornici de mâncare tot timpul. La cafeneaua de pe malul lacului poți bea o cafea, servi o gustare și admira perisajul. Important este să nu îți faci iluzii în privința servirii, serviciile nu sunt tocmai de calitate.

Dacă vii pe bicicletă, atunci drumul în sine este o relaxare, pentru că pista de biciclete din Parcul Turia te aduce chiar aici.

În foto, rațe și pești din lac atrași la mal de copii cu mâncare.

Informații generale despre Parcul Cabecera

– Accesul este gratuit.

– Programul: Deschis 24h.

– Adresa: Avenida Pío Baroja, 46015, Valencia.

– Se poate ajunge cu:

  • Autobuzele companiei municipale EMT numerele 95 (stația Manuel de Falla – Hernández Lázaro), 98, 99 (stațiile Pío Baroja – Manuel de Falla, Pío Baroja – Parc de Capçalera).
  • Valenbisi, compania de biciclete a municipalității. Stații apropiate: 245 (Nueve de Octubre – Cieza), 221 (Manuel de Falla – Hernández Lázaro) și 244 (Valle de la Ballestera – Pio Baroja).

Interzis scăldatul.

– Nu este permisă eliberarea animalelor de niciun fel.

* * *

Dacă vrei să afli cum te deplasezi cu autobuzele companiei EMT, îți recomand articolul Transportul public în Valencia. Autobuzele EMT.

Despre cum să folosești bicicleeta Valenbisi, poți afla aici.

* * * 

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă în Valencia sau să vezi diverse din oraș, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Valenciana.ro este rezultatul exclusiv al muncii autorului. Site-ul este finanţat doar de acesta și de donațiile cititorilor.

Susține Valenciana, răsplătește efortul autorului și informațiile furnizate, aici!

* * *

Surse: www.lovevalencia.com, jardins.valencia.es.

Fotografiile articolului sunt din arhiva personală a autorului.

Bioparc Valencia – în vizită la animale sălbatice din Africa

Bioparc Valencia este un parc zoologic de nouă generație, aflat în partea de vest a Parcului Turia, conceput astfel încât vizitatorul să aibă impresia că intră în habitatul natural al animalelelor. Designul său special ascunde barierele vizuale dintre public și viețuitoarele sălbatice.

Bioparc Valencia are o suprafață de 100.000 mp și găzduiește mai mult de 800 de animale din peste 120 de specii. El este specializat în faună africană, iar vizitarea sa presupune trecerea prin savană (pot fi văzute antilope, girafe și rinoceri, lei), pădurea ecuatorială (unde pot fi văzute gorile, cimpanzei și leoparzi), întâlnirea cu elefanții, o experiență în cea mai renumită peșteră din Africa și vizitarea Insulei Madagascar locuită de lemuri (care sunt liberi și îți pot tăia calea).

Facilitățile Bioparc Valencia

* Sală cinema: capacitate maximă de 90 de persoane. Aici rulează filme documentare, care în general au o durată de 10 minute. Programul poate fi consultat în parc și aici.

* Teatru: capacitate maximă de 45 de persoane.

* Amfiteatru: Capacitate maximă 1.000 de persoane. Aici se organizează spectacole cu păsări și mamifere.

  • Program spectacole:

– Luni până vineri: ora 13.00.

– Sâmbăta și sărbători legale: 14.00 și 16.30.

– Iulie și august, în fiecare zi (cu excepția 27 – 31 august, care are programul zilelor de sâmbăta și al sărbătorilor legale): 14.00 și 16.30.

Programul activităților din Bioparc poate fi consultat aici.  Activitățile și programele pot fi modificate.

* Zone de luat masa: mai multe terase, două saloane în restaurantul principal și o cafenea. Prețuri și meniuri pot fi consultate aici.

Activități specifice în Bioparc Valencia 2020

* Observarea hrănirii animalelor

  • Program:  se consulta agenda parcului.

Spațiul este limitat și punctual. Activitățile și programele care pot fi modificate. Recomandat a întreba la sosire la birourile de bilete.

* Vizitele Madagascar: Implică plimbări în această zonă liberă de bariere, printre șase specii diferite de lemuri.

  • Program: De la ora 15.00 până cu o oră înainte de închiderea parcului, în perioada 8 ianuarie – 22 iunie și 15 octombrie – 21 decembrie (datele pot fi modificate).

Premii ale Bioparc Valencia

TripAdvisor a inclus Bioparc Valencia în TOP 10, considerându-l unul din cele mai bune zece parcuri de animale din lume. În 2019, Bioparc Valencia a fost premiat de PAC AWARDS ca Cel Mai bun Parc Natural din Spania.

Informații utile

– Program: Bioparc Valencia este deschis tot timpul anului, în funcție de anotimp, astfel:

– 02 ianuarie – 12 martie: 10.00 – 18.00

– 13 martie – 26 martie: 10.00 – 19.00

– 27 martie – 30 iunie: 10.00 – 20.00

– 01 iulie – 27 august: 10.00 – 21.00

– 28 august – 03 septembrie: 10.00 – 20.00

– 04 septembrie – 15 octombrie: 10.00 – 19.00

– 16 octombrie – 23 decembrie: 10.00 – 18.00

– 25 decembrie: 10.00 – 18.00

– 24 și 31 decembrie: 10.00 – 17.00

!Atenționare! Casa de bilete se închide cu o jumătate de oră înainte de închierea parcului.

Tarife:

– Copiii până la 4 ani: gratuit.

– Copii 4-12 ani: 18 euro

– Pentru cei cu vârste între 13 și 64 ani: 23,80 euro

– Adulți peste 65 ani: 17,50 euro

Tinerii sub 25 de ani: 15% reducere cu condiția prezentării unui carnet de student al unei universități naționale (spaniole) sau internaționale. Pe site nu sunt explicații cu privire la universitate internațională.

Persoane cu handicap: 15% reducere cu condiția prezentării unui card sau certificat de persoană cu handicap. Acces gratuit pentru persoanele care însoțesc persoana cu handicap. Condiții aici.

Vezi reducerile lunii februarie 2020 aici!

Tel/email: +34960660526/info@bioparcvalencia.es

– Adresa Bioparc: Av. Pío Baroja,3, Valencia

– Cum ajungi:

– Cu autobuzul: Compania publică de autobuze EMT Liniile 98 și 99 (stația Bioparc), 73 și 95 (stația de la podul Nou d’Octubre).

– Cu metroul: Liniile 3, 5 și 9, stația Nou d’Octubre, distanță de 10 minute de Bioparc.

– Cu bicicleta. Peste drum de intrarea în parc se află o stație Valenbici. Despre Valenbici, compania municipală de biciclete, condiții și tarife, poți afla mami multe aici.

* Dacă vremea este bună, chiar recomand să vii cu bicicleta, înseamnă o plimbare prin Parcul Turia pe care eu am făcut-o și care mi-a plăcut. 

Cu mașina: Bioparc oferă loc de parcare pentru 5 euro/zi, cu timp maxim de parcare de 10h!! Nu necesită rezervare!

* Mai multe informații despre cum te deplasezi în Valencia cu transportul în comun găsești aici.

Reguli la vizitarea Bioparc Valencia

1. Nu este permisă intrarea cu mâncare sau băutură, cu excepția apei în recipiente care nu sunt de sticlă.

2. Nu este permis să părăsească și să reintre Bioparc decât dacă este achiziționat un bilet nou sau, în cazuri excepționale, de către personalul autorizat al aprcului. Dacă mănânci la Bioparc Café, înainte de a părăsi parcul, cere brățara la magazin pentru a putea reintra în parc. Condițiile aici.

3. Nu fuma în zone neamenajate! Folosește coșurile!

4. Este interzis să se dea mâncare animalelor. Respectă liniștea! Nu atinge animalele și nu arunca obiecte, nu lovi geamul și nu folosi blițul pentru a fotografia!

5. Nu este permisă intrarea în Bioparc cu niciun animal de companie. Cu excepția câinilor ghid și asistență, care prezintă acreditările corespunzătoare.

În loc de concluzii

Am vizitat parcul în toamna lui 2019 și a fost o adevărată încântare, deși nu este primul de acest fel în care am fost. Mi-a plăcut mult mai mult decât cel din Singapore, în care animalele păreau adormite artificial.

Bioparc Valencia este un parc pentru toate vârstele și în care sigur nu te vei plictisi. Iar recomandarea mea este să îl vizitezi pe vreme frumoasă ca să te poți bucura de el.

Mai jos, una din înregistrările realizate de mine cu ocazia vizitei.

 

 

Ce să vizitezi în Valencia în patru zile, bine, fie și în cinci

Ce poți face în Valencia în câteva zile sunt articolele cele  mai citite de pe Valenciana.ro.

Titlul este și nu în glumă. Din diverse motive, s-ar putea să stai patru zile efectiv, dar s-ar putea ca din timpul cumulat din prima cu ultima zi să îți mai iasă una de vizitat sau măcar câteva ore.

Pe de altă parte, vreau să îți ofer informații despre oferta diversă a acestui, puțin mai mult decât scriu ghidurile turistice, astfel ca tu să poți alege în funcție de interesele tale.

Așa că ia-ți cafeaua cu tine, pregătește-te pentru un articol lung și plin de informații!

Să pornim din momentul zero, cel în care ai aterizat pe Aeroportul Manises. Nu este departe de oraș, se află la o distanță de doar 8 km în afară, dar cumva trebuie să te deplasezi.

Cum ajungi de la aeroport în Valencia

Dacă ai închiriat mașină cu opțiunea de a o ridica din aeroport, știi ce ai de făcut. Autostrada A-3 te va duce direct în oraș.

Să vedem în continuare cum ajungi în Valencia cu transportul în comun și aici includ și taxiul:

1. Cu autobuzul Linia 150

Costul unui bilet este de 1,45 euro, iar călătoria durează aproximativ 40 de minute.

Stația se află la parterul Terminalului Sosiri T1, afară.

Despre traseu, stații și frecvență poți citi aici. Nu circulă duminica!

2. Cu metroul Liniilor 3 și 5

Metrovalencia acoperă toate zonele orașului. Oricare din aceste linii trece prin centrul Valenciei.

Poți verifica direcția în care trebuie să mergi, uitându-te pe site-ul Metrovalencia, aici. Dacă nu ai apucat să verifici înainte de plecare, în stația de metrou găsești hărți ale rețelei Metrovalencia, te vei descurca fără probleme.

Dacă vrei să ajungi în una din gările orașului, atunci citește acest articol.

3. Cu taxiul

Costul mediu al unui drum cu taxiul de la Aeroportul Manises până în Valencia este de 25 euro (taxa suplimentară inclusă).

Stația de taxiuri este la Terminalul T1, parter, Sosiri.

Taxiurile în Valencia sunt albe, au semnul luminos de taxi deasupra, iar pe portiere sunt scrise obligatoriu tarifele. Se poate plăti cash sau cu cardul fără probleme, în principiu toate taxiurile sunt dotate cu pos. Nu este nevoie să îți comanzi un taxi ca să fii sigur că nu ai o surpriză neplăcută!

Dacă faci un traseu mai lung, poți verifica aici tarifele. Este pagina aeroportului, informațiile sunt valabile și în engleză, dar când am scris articolul opțiunea în engleză nu funcționa.

Cabify și Free Now sunt disponibile acum și în Valencia. Ca să beneficiezi de serviciile lor este necesar să îți instalezi aplicația.

Dacă vrei să faci transferul de la aeroport în alt loc, atunci poți comanda sau verifica aici tarife.

* Recomandare

Dacă stai mai multe zile în Valencia și intenționezi să te deplasezi cu transportul în comun și să vizitezi obiective turistice, cumpără Valencia Tourist Card! 

  • Este conceput special pentru nevoile turiștilor, cu valabilitate limitată, 24, 48 și 72h.
  • Include gratuități pe transportul în comun și reduceri de până la 15% la obiectivele turistice importante.
  • Este singurul care acoperă și o călătorie cu metroul de la aeroport în Valencia. O călătorie cu metroul Valencia – Aeroport (valabil și în cealaltă direcție) costă 4,90 euro (nu poate fi validată cu un bilet obișnuit de transport).

Valencia Tourist Card se poate cumpăra din aeroport. Informații complete despre Valencia Tourist Card afli în articolul de aici. Pentru un turist, mi se pare varianta cea mai bună pentru a se deplasa în oraș, a vizita obiective turistice și de a economisi bani, dar trebuie să ai în vedere obiectivele tale.

Cum alegi ce să vizitezi și ce să faci

Aceasta este întrebarea pe care am auzit-o cel mai des: merită să merg sau să văd muzeul/monumentul cutare? Înainte de a răspunde, pun la rândul meu o întrebare: ce îți place să faci, ce ți-ai dori să vezi? Ești interesat mai mult de natură, de tehnologie, ești un fan al muzeelor sau vrei să faci plajă toată ziua? Sau poate vrei câte un pic din fiecare, astfel încât la finalul sejurului tău în Valencia să ai niște amintiri plăcute și nici să nu fi într-o stare de extenuare?

Eu fac parte din ultima categorie. Când merg într-un loc nou, prefer nu să bifez cele mai importante zece obiective redomandate (zece e o cifră aleasă aleatoriu), dar să mă informez pe scurt, înainte, despre ce se poate vedea și să aleg în funcție de preferințele mele.

Îmi place foarte mult să iau pulsul locului, să mă plimb pe străzi, să merg cel puțin într-o piață. Și, mai presus de toate, îmi place să petrec timp în natură, într-un parc sau orice mediu natural care este la fața locului.

Valencia este un oraș compact, se poate ajunge foarte repede dintr-un punct al său în altul și multe distanțe le vei străbate pe jos. Asta mai ales centrul istoric, deci nu te speria că cel puțin în prima parte îți indic atât de multe obiective.

Ce să vezi în Valencia

Centrul istoric – Cartierul Carmen

Du-te în Cartierul Carmen sau Ciutat vella, orașul vechi în valenciană, centrul istoric al orașului și inima sa. Este renumit pentru farmecul deosebit. Pe de altă parte, nu se poate spune că ai  luat pulsul Valenciei dacă nu ai trecut prin El Carmen, pentru că aici s-a fondat orașul.

Valencia a fost întemeiată în 138 îe.n de către romani. Vestigii ale primelor construcții romane se află în centrul vechi.

Vreme de aproape trei secole, Valencia a fost sub dominația vizigoților, iar din secolul al VIII-lea până în 1283 sub dominație musulmană. Din 1283 când regele James I i-a expulzat pe musulmani, a început domnia monarhilor creștini.

Influențele acestor civilizații și schimbări s-au amestecat între ele, împreună formând Valencia de azi.

Inima istorică a orașului 

Zona istorică începe din Plaza de la Reina, considerată kilometrul zero al orașului. Din ea se intră în Catedrala Santa Maria, cunoscută și sub denumirea populară de La Seu. Inițial, aici a fost construită prima biserică vizigotă, convertită apoi în moschee și ulterior în templu creștin. Catedrala este o combinație de stiluri și epoci, cel mai bine se vede pe macheta din fața ei.

Se spune că ea ar găzdui Sfântul Graal, cupa din care ar fi băut Iisus la Ultima Cină. Odată ce i-ai trecut pragul, urcă și în faimosul ei turn, Miguelet! Nu te lăsa descurajat de cele 207 scări pentru că riști să pierzi o panoramă deosebită, de la aproape 100m înălțime!

În Plaza de la Almoina (Limosna în valenciană) aflată în spatele catedralei și în Plaza de la Virgen, a fost forumul roman.

Plaza de la Almoina are amenajată o pardoseala de sticlă peste care este apă și prin care se văd ruinele forumului. De fapt, ea este tavanul muzeului arheologic care poate fi vizitat și e interesant.

În Plaza de la Virgen se află Biserica Virgen de los Desamparados, Fecioara celor Defavorizați. La Virgen este patroana orașului Valencia, iar biserica îi este închinată. Îți recomand să intri chiar dacă nu ești religios, te va impresiona prin cupola sa.

Biserica San Nicolás y San Pedro Mártir

Aproape de Plaza de la Virgen se află și Biserica San Nicolás y San Pedro Mártir. Cu cei 1800 mp pictați, este considerată Capela Sixtină a Valenciei. În capela laterală din dreapta navei centrale sunt două picturi ale lui Goya, dedicate lui San Francisco de Borja.

  

Biserica Santa Catalina și Horchatería Santa Catalina

Tot în centrul istoric se află și Biserica Santa Catalina. Din Plaza de la Reina îți va atrage atenția cu turnul său zvelt.

Iar foarte aproape de ea este un obiectiv de interes ……. gastronomic: Horchatería Santa Catalina. Localul este unul cu tradiție în horchata (o băutură răcoritoare specifică zonei), cicolată caldă și fartons (un fel de cornuri dulci din foietaj, specifice zonei). Dacă intri să mănci ceva, trebuie să fii îngăduitor cu personalul care servește, de obieci este aglomerat. 🙂 Localul merită atenție fie doar pentru amenajarea sa interioară specifică unui local tradițional spaniol.

Plaza Lope de Vega și Plaza redonda

Intrarea și ieșirea din Basilica Santa Catalina se face prin Plaza Lope de Vega. Aici se află cea mai îngustă clădire din Europa (107 cm), cum le place valencienilor să spună. Și la un pas distanță, un loc în care îmi place să merg în timpul zilei, este Plaza redonda (Piața rotundă). Este un loc retras de zumzetul turistic, cu o fântână în centru. Aici găsești chioșcuri de dantele, ațe, lânuri și multe accesorii folosite de artizanii manuali.

Palacio ”Marqués de Dos Aguas”

O piesă de rezistență a orașului Valencia este Palatul ”Marqués de Dos Aguas”.

De fapt, este vorba despre o fostă casă seniorială care a intrat în patrimoniul public al orașului și azi găzduiește Muzeul Național de ceramică „Gonzáles Martí”. Clădirea este considerată reprezentativă pentru stilul barocului spaniol.

Dacă timpul îți permite, îți recomand o vizită în interior, majoritatea încăperilor sale au decoruri și mobilierul specific timpului, iar la parter se află și o impresionantă colecție de trăsuri.

  • Intrare gratuită: Sâmbăta de la 16.00 până la ora închiderii, duminica, 12 octombrie (Ziua Națională a Spaniei), 6 decembrie (Ziua Constituției Spaniei). Ce alte muzee  poți vizita gratis în Valencia afli aici, iar monumente gratis, aici.

Lonja de la seda și Mercado central

Tot aici, în centrul istoric al Valenciei se află și clădirea fostei Burse de mătase, Lonja de la seda. Edificiul este inclus în patrimoniul UNESCO. Interiorul său în stil gotic e imposibil să nu îți placă, asemenea și curtea mică interioară.

Peste drum se află El Mercado Central, Piața Centrală. Nu te trimit să faci cumpărături, ci ca să o vizitezi pentru că este considerată a fi cel  mai frumos exemplu de arhitectură modernistă din orașul Valencia.

Turnurile Serranos și Quart

Din vechiul oraș Valencia și cele 12 porți de intrare, au mai rămas în picioare două: Poarta sau Torres de Serrano, Turnurile Serrano și Poarta sau Turnurile Quart.

Poarta Serrano este considerată cea mai mare poartă gotică din Europa.

Turnurile Quart, poartă încă urmele gloanțelor din timpul Războiului Civil Spaniol (1936-1939). Ele oferă și o panoramă asupra orașului merită efortul de a te sui în vârf (deși sincer vorbind efortul nu e prea mare).

Accesul în fiecare dintre acestea costă 2 euro/persoană, iar duminica și în sărbătorile legale este liber.

Lângă Turnurile Quart se află Cafeneaua Mayan, savoare de Guatemala în inima Valenciei. Proprietarii cafenelei sunt din Guatemala, unde au mica lor plantație, iar cafeaua o aduc de acolo. Patroana face în fiecare zi un tort de morcovi (da, de casă) foarte bun și tot aici poți lua și o mică gustare, dacă foamea îți dă târcoale. Recomand locul nu pentru că îi fac reclamă plătită, ci pentru că am fost acolo și mi-au mers la casa sufletului ambientul, cafeaua și tortul de morcovi.

O bijuterie puțin cunoscută este Plaza del Patriarca sau Piaţa Patriarhului, aflată tot în centrul vechi al Valenciei. Aici sunt sediul vechii Universități din Valencia, La Nau, fondată dîn 1499, Colegiul ”La Patriarca”, biserica și mănăstirea cu același nume. În muzeu se află pânze de El Greco, Caravaggio, Van Der Weyden,Benlliure, Ribalta și ai primilor pictori flamanzi. Mai mult informații, aici.

* * *

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă în Valencia sau să vezi diverse lucruri din oraș, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Dacă vrei să afli de câți bani ai nevoie pentru o vacanță în acest oraș, îți recoman articolul Cât costă o vacanță în Valencia.

* * *

La Ciudad de las Artes y de las Ciencias

Orașul Artelor și Științelor, Ciudad de las Artes y de las Ciencias, este un obiectiv turistic de neratat în Valencia.

Complex arhitectural, cultural și de divertisment format din șase edificii, recrează o  lume total diferită de cea a Valenciei turistice. Orașul se întinde pe o suprafață de 350.000 mp, iar clădirile sale avangardiste oferă un spectacol atât ziua, cât și noaptea, când sunt luminate. Distanțele dintre ele pot fi parcurse pe jos, dar și cu bicicleta, iar accesul în Oraș este gratuit.

Mai multe despre Orașul Artelor și Științelor, destinația clădirilor sale, poți citi mai multe aici.

În fotografie sunt Hemisfericul (în prim plan) și Palatul Artelor (Palau de las Artes).

Hemisfericul găzduiește cea mai mare sală de proiecții din Spania, cu trei sisteme de proiecții (3D, IMAX și digitale) făcute pe un ecranul concav  de 900mp. Aici se proiectează diferite tipuri de documentare și filme de divertisment. Dacă vrei să vizitezi Hemisfericul, poți verifica aici programul.

Palatul Artelor este un centru cultural global, capabil să găzduiască toate categoriile de arte scenice (operă, dans, concerte de muzică, teatru, balet, ), dar și conferințe, expoziții și arte vizuale.

Orașul Artelor și Științelor se află într-o oază de verdeață, în Parcul Turia, așa că plimbarea prin el nu are cum să nu îți facă plăcere.

Natura în Valencia

Dacă ești un iubitor de natură sau doar îți place să petreci timp în aer liber, atunci trebuie să știi că Valencia are o ofertă foarte bună.

Grădinile Turia

Parcul Turia  a fost creat în 1973, în fosta albie a râului cu același nume. Cursul râului a fost schimbat de oficialități după ce a inundat de mai multe ori orașul, în 1957 provocând moartea a 81 de oameni.

Parcul străbate orașul pe o distanță de 9 km, ceea ce îl face cel mai mare din Spania. Are o  diversitate de arbori, locuri de joacă pentru copii, locuri pentru activități sportive și pistă pentru biciclete. Poți închiria o bicicletă pentru întraga familie ca să te plimbi prin parc.

Mai multe despre Parcul Turia și ce poți face în el, citește aici.

Fotografia estă făcută din Palatul Artelor.

Cabecera este un alt parc mare al orașului.

Pentru o plimbare romantică, dar mai ales relaxantă îți recomand Grădina Monforte. Și dacă ești în centrul orașului, neapărat du-te în Grădinile Glorieta și Parterre. Vei vedea niște ficuși impresionanți.

Grădinile Viveros sau Real au fost până în 1810 grădini ale unui palat regal. Nu doar suprafața lor, se întind pe 182.000 mp, dar și diversitatea vegetației, arborii deosebiți și grădina trandafirilor le fac niște grădini deosebite. Dacă vii în Valencia în luna mai, atunci puneți pe listă grădina trandafirilor sau rosales.

În foto, o imagine din Grădinile Viveros.

Bioparc

Bioparc este un parc zoologic de nouă generație, situat tot în orașul Valencia.

A fost conceput astfel încât vizitatorul să aibă impresia că intră în habitatul natural al animalelelor, designul său special ascunzând barierele vizuale dintre public și animale. Bioparc se întinde pe 100.000 mp, are mai mult de 800 de animale din peste 120 de specii și este specializat pe fauna africană.

Vizitarea lui presupune trecerea prin savană, pădurea ecuatorială, întâlnirea cu elefanții, o experiență în cea mai renumită peșteră din Africa și vizitarea Insulei Madagascar. Pentru mine este un loc de neratat și dacă aș avea de ales între el și Oceanograf, atunci aș alege Bioparc, mai ales dacă vremea este frumoasă.

Plajele din Valencia

La mică distanță de centrul orașului se află două cele mai cunoscute, Malvarrosa și Cabanyal. Sunt situate una în continuarea celeilalte, pe o distanță de 3km, iar lor le urmează Plaja Patacona. Deși aparține administrativ localității Alboraya este considerată tot plajă a Valenciei.

Toate sunt accesibile cu transportul în comun din centrul orașului. Plajele au nisip auriu, sunt largi și bine întreținute. Malvarrosa și Cabanyal sunt mărginite de o faleză foarte lată, străjuită de palmieri, animată în tot timpul anului. Aici se află multe localuri și restaurate.

Pentru mai multe detalii, dar și informații despre plajele din afara Valenciei, mai retrase, îți recomand articolul Plajele Valenciei, mic ghid de utilizare.

Dacă ești în Valencia și ai parte de vreme frumoasă, pe înserat te va relaxa o plimbare în Portul Valenciei, în zona cunoscută sub denumirea de La Marina de Valencia.

Parcul Natural Albufera

Supranumit și delta Valenciei, Parcul Natural Albufera se află la 10 km distanță de oraș. Se întinde pe o suprafață de peste 20.000 ha și este renumit pentru frumusețea și diversitatea sa ornitologică.

Albufera este foarte populară în Valencia ca fiind locul cu cel mai frumos apus de soare. Aici te poți plimba cu barca și admira apusul de pe apă, dar poți veni și în timpul zilei pentru a mânca la unul din restaurantele cu specific. Se spune că aici se gătește cea mai bună paella. Orezul folosit la paella gătită în Valencia este cultivat aici.

Cum ajungi cu transportul public din Valencia în Albufera, am scris aici.

* * *

Vrei să vii cu copiii în Valencia? Citește ce poți face Cu copiii în Valencia, activități în aer liber.

* * *

Să nu zici că nu ți-am spus

Toate locurile și obiectivele menționate mai sus fac parte din cele recomandate de ghidurile de călătorie. Ele sunt și pe gustul meu, dar nu sunt singurele din oraș, așa că am să mai menționez câteva. Tu vei alege dacă vrei să le vezi sau nu, important e să știi de ele.

Port Saplaya

Înființat ca un cartier al valencienilor mai înstăriți la începutul anilor ’70, Port Saplaya a devenit un loc retras, dar aproape de oraș.

Ce îl face inedit este că este construit în jurul unui canal artificial, lucru care i-a adus numele și de Veneția Valenciei. Un loc în care, indiferent de cât timp petreci, îți va prii. Despre el poți citi aici.

Plaza del Ayuntamiento

În apropierea centrului istoric, Cartierul Carmen, se află Plaza del Ayuntamiento (Piața Primăriei) un spațiu larg înconjurat de clădiri cu diverse stiluri arhitectonice.

Edificiul primăriei este cel mai impunător dintre ele, ziua și noaptea când este luminat.

Vizitarea lui în interior este gratuită. Spațiul vizitabil este foarte mic, dar vei vedea Salonul de cristal, sala ceremoniilor oficiale, balconul oficial și Hemiciclul, sala în care au loc ședințele de plen ale consiliului.

Programul de vizitare este de luni până vineri de la 08:00 la 15;00.

În foto, Salonul de cristal.

Edificio de los Correos

Palatul Poștelor este sediul serviciului de poștă și curierat, anterior telegraf, din Valencia. Se află tot în Plaza del Ayuntamiento, vizavi de primărie.

Îți recomand să intri să vezi tavanul cu vitralii. Accesul liber oricând în timpul programului.

Fosta Bancă a Valenciei

Se află în apropierea Pieței Primăriei, pe Calle Pintor Sorolla 2-4.

Noaptea, edificiul este luminat.

Estación del Norte

Sau Gara de Nord din Valencia. Se află la 5 minute distanță de mers pe jos de Plaza del Ayuntamiento.

Este o clădire monumentală, în stil modernist, considerată obiectiv turistic. Cele două săli de la intrare sunt decorate cu faianță smălțuită și reprezintă motive sau momente din tradiția locală.

Mercado Colón

Piața Colon a fost inițial o piață de cartier, Ensanche, o zonă a aristocrație. În prezent, în interior găzduiește cafenele, baruri, restaurante și o orchaterie tradițională.

Clădirea este și ea una dintre clădirile reprezentative ale modernismului valencian. Este unul din locurile mele preferate în oraș, dar și al multor valencieni.

Parcul Guliver

Sau  locul în care adulții devin copii. Întemeiat pe cartea lui Jonathan Swift, „Călătoriile lui Guliver”, parcul este format din figura gigantescă a personajului, lung de 70 m.

Guliver este surprins după momentul naufragiului din carte, când a fost găsit de liliputani pe plajă și imobilizat la pământ cu corzi și sfori. Întregul său corp, părul, hainele, până și plieurile mânecilor sunt străbătute de tobogane și scări.

Dacă vrei să te distrezi așa și să te simți iar copil, du-te și tu! Este gratis!!

* * *

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă prin Valencia, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Valenciana.ro este rezultatul exclusiv al muncii autorului. Site-ul este finanţat doar de acesta și de donațiile cititorilorSusține Valenciana, răsplătește efortul autorului și informațiile furnizate, aici* * *

* * *

Activități la care poți asista sau lua parte

Dansuri tradiționale

În perioada octombrie-februarie, în Plaza de la Virgen, duminica începând cu ora 10, au loc dansuri tradiționale. O înregistrare o poți vedea aici.

Dans și muzică swing

În Plaza Dr. Collado (lângă Mercado Central), cei de la școala de swing, vin și dansează. Este o plăcere să îi vezi și evident că li te poți alătura. Orice alegi, nu te costă nimic. Despre ei am scris aici.

Programul poate suferi modificări, mai ales dacă vremea este urâtă, adică dacă plouă sau este vreo furtună.

Dacă ești într-o zi de joi în Valencia, nu rata „El Tribunal de las Aguas” (Tribunalul Apelor), una dintre cele mai vechi instituțiile juridice din lume. În 2008 a fost desemnat Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității.

Principala sa atribuție constă în a rezolva conflictele care apar legate de utilizarea și valorificarea celor opt canale de irigații ale Râului Turia.

Tribunalul se întrunește în fiecare joi, la ora 12.00, în fața Porții Apostolilor a Catedralei Valencia (Plaza de la Virgen). Excepție sunt sărbătorile legale și zilele de 25 de decembrie și 6 ianuarie. Când joia pică într-o zi de sărbătoare legală, tribunalul se întrunește în miercurea anterioară.

Ședința are loc în aer liber, participarea ca asistență este liberă și gratuită.

Unde să mănânci

În principiu, poți mânca oriunde în Valencia. Eu recomand localuri în care am fost:

* În centrul istoric:

Pizza del Carmen, Calle Caballers 12, pentru gustări delicioasă (empanadas). Nu este local cu scaune.

– Delicias Del Libano, Calle Ercilla 7 (Plaza Dr. Collado), pentru un falafel.

Las Cuevas, Plaza de Cisneros 2, pentru mâncare gătită, tradițională. De preferat rezervare.

* Aproape de Plaza del Ayuntamiento:

Localul City Poke, pentru mâncarea în stil hawaian, fresh. Are locații în mai multe locuri ale Valenciei.

TGB – The Good Burger, pentru cei cărora le plac burgerii. Aici puteți mânca și salate fresh.

Dulce de Leche, pentru deserturi, dar și brunch, este un loc foarte apreciat. Aici locația din zona Pieței Primăriei, dar găsești locații și în alte cartiere.

* Pe faleza Malvarrosa:

– Restaurant Luz de Luna, pentru mâncărurile pe bază de pește, dar nu numai, și pentru servire și prețurile modice. Adresa: Passeig de Lluís Saiz Diaz Regatista, 5.

Restaurant La Pepica, pentru paella, dar are un meniu foarte divers.

* În zona universitară:

Restaurant Savory, Calle Serpis 23 , pentru mâncare raw vegan gustoasă.

* Cartierul l’Olivereta:

Restaurant Levante. Este un local tradițional, specializat in diferite tipuri de paella. Prețurile sunt medii, dar  paella gătite sunt foarte gustoase. Conform tradiției, paella se mănâncă la prânz. Dacă vrei să faci o rezervare, o poți face numai telefonic sau pe whatsapp, în engleză, la telefon: + 34 680 264 006. Ți se trimite meniul pentru a-l vedea.

* Alte recomandări:

Llao Llao, pentru desert. Este un iaurt natural înghețat. Se poate mânca în combinație cu fructe, diverse topping-uri (care îngheață instant pe iaurtul rece și devin casante), crunch-is și bomboane. Una din locații se află pe Carrer Sant Vincente Martir, stradă ce pornește din Plaza de la Reina).

Cafeneaua Mayan, pentru tortul de morcovi preparat de proprietară și cafeaua foarte bună. Cafeaua este făcută pe cultura proprietarilor și adusă aici.

Localul La Mas Bonita, pentru deserturi sau brunch. Are locații în centrul, lângă Plaza del Colon și pe Plaja Patacona.

* În Albufera, localitatea El Palmar

Casa Mateo sau alte localuri din Albufera pentru o paella gustoasă. Se spune că aici se mănâncă o paella adevărată.

* Mâncare specific valenciană

Dacă vrei să mănânci gustos și ieftin, atunci trebuie să îi faci o vizită lui Asador Boro. Este un local de comida para llevar, adică mâncarea este pentru acasă, nu o poți mânca acolo. Acest gen de localuri este foarte comun în Spania.

După părerea mea, darși a multor străini cu care am vorbit, la acest gen de localuri, mâncarea este sărată.Unii valencieni mi-au spus că e un fel de tradiție ca mâncarea să fie sărată, așa s-au obișnuit. La Asador Boro mâncarea nu este atât de sărată, plus că are o diversitate mare și anumite mâncăruri specifice. Eu cumpăr de aici de mai mult timp și calitatea mâncării este constantă. Mai multe poți citi aici. În foto sunt pui la rotisor, cartofi (tot la rotisor peste care cade zeama puiului) și falcă de purceluș.

În ce privește băutura, într-o pauză de sangria, încearcă Agua de Valencia. Este un cocktail pe bază de șampanie, suc de portocale, vodcă și gin. Este specifică Valenciei, se servește în aproape orice restaurant. Mie îmi place și dacă nimerești și un loc în care respectă rețeta, adică nu adaugă zahăr și suc de portocale, vei avea o surpriză mai mult decât plăcută și chair răcoritoare.

Ce bilet sau abonament de transport să folosești

Dacă petreci în oraș câteva zile și folosești transportul în comun, îți recomand Valencia Tourist Card. Oferă gratuitate la transportul în comun și reduceri de până 15% la obiective turistice.

Dacă ai avut Valencia Tourist Card și valabilitatea ei a expirat, iar tu mai stai câteva zile în oraș, îți recomand abonamentele special create pentru nevoile turiștilor, Bono T1/T2/T3.

  • Au călătorii nelimitate pe autobuzele EMT și metrou Zona A.
  • Sunt pentru una, două sau trei zile.
  • Prețurile sunt între 4 și 9,40 euro (o călătorie simplă costă 1,50 euro).
  • Le poți cumpăra din stații de metrou, estancos (tutungerii) și chioșcuri autorizate.

Despre cum să te deplasezi cu metroul în Valencia și titluri de călătorie, am scris aici. Dacă vrei să afli cum te deplasezi în Valencia cu metroul dintr-un loc în altul, verifică aici (în engleză).

Despre cum te deplasezi cu autobuzele companiei publice de transport EMT și titluri de călătorie disponibile, am scris aici. Dacă vrei să verifici ce autobuz trebuie să iei pentru a te deplasa dintr-un loc în altul, o poți face aici (în engleză).

* Fiecare tip de transport are propria aplicație de telefon. Sunt utile, în articole am scris de unde la poți descărca. Moovit este și ea o aplicație utilă pentur a te deplasa în Valencia.

Vrei să te deplasezi ieftin cu bicicleta?

Valenbisi este compania de biciclete a municipialității care oferă servicii de închiriere. În întreg orașul are o rețea de peste 300 de stații.

Abonamentele valabile sunt pentru 7 zile la un preț de 13,30 euro, dar și pentru un an.

Cum poți să cumperi abonamentul săptămânal, citește aici.

Avantaje: prețul mai mic decât cel plătit pentru închirierea unei biciclete.

Dezavantaje: este mai greoaie, iar la anumite ore de vârf e posibil să găsești greu o parcare, ceea ce îți poate genera cost suplimentar dacă ai depășit 30 de minute (costul nun este mare). Personal folosesc această bicicletă de ceva ani și pentru nevoile unui oraș este foarte bună.

Vizitarea orașului cu autobuzul turistic Hop on-hop off?

Deși este al treilea oraș ca mărime al Spaniei, Valencia este compactă, se ajunge rapid dintr-un loc în altul al ei. Personal, nu consider că este genul de oraș în care să faci un tur cu Autobuzul Hop on-Hop off, decât dacă fie sănătatea nu îți permite să te deplasezi prea mult, fie nu ai timp la dispoziție să te plimbi.

Majoritatea obiectivelor turistice se află în centrul istoric, Cartierul Carmen, unde autobuzele nu au acces (excepție Calle La Paz, Calle San Vicente Martir, Plaza del Ayuntamiento). Pe de altă parte, Valencia are un farmec aparte, poartă, are o atmosferă destinsă și veselă, dar și ceva în plus. Iar pulsul orașului nu îl poți simți dintr-un autobuz.

Valencia Bus Turistic și Tour por Valencia

În Valencia există două tipuri de autobuze hop on – hop off, motiv pentru care vei vedea în oraș autobuze roșii și verzi. Ele aparțin unor companii diferite și se numesc Valencia Bus Turistic, cel roșu  și Tour por Valencia, cel verde.

Ambele parcurg  aceleași rute, Valencia istorică și Valencia Maritimă.

Biletul valabil 24h costă în la Valencia Bus Turistic 19 euro, iar la Tour por Valencia 14 euro.

Mai multe despre ce oferă fiecare companie, poți citi aici.

Dacă ai cumpărat Valencia Tourist Card, ai o reducere de 15% din preț.

Și nu în ultimul rând, sunt autobuze ale companiei de transport în comun EMT care trec prin locuri cu obiective turistice. Despre ele am scris în articolul Trasee turistice în Valencia cu autobuzele de transport public.

De ce să ții cont când ești în Valencia

* O particularitate spaniolă o reprezintă programul de lucru. În Spania, majoritatea locurilor de muncă au ziua de lucru împărțită în două, dimineața și seara. Programul este între 9.00 sau 10.00 și 13.00 sau 14.00 și după amiaza între 16.00 sau 17.00 și 19.00 sau 20.00. În multe firme, sâmbăta se muncește. 

Acest program te poate afecta pe tine ca turist pentru că unele localuri sunt închise în intervalul 14.00-17.00. În marea majoritate, cele aflate în zonele turistice s-au adaptat programului uzual și au deschis de dimineață până seara.

Citește mai multe aici.

* Valencia nu este un oraș în care totul merge perfect, cu punct și virgulă. Nu uita că ești în Spania și parte din atmosfera aceasta liberă și degajată pe care o găsești aici, se datorează faptului că spaniolii iau lucrurile mai în ușor. No pasa nada (nu e nicio problemă) este o vorbă pe care o vei auzi des, dar și un principiu de viață.

Despre ce ghidurile turistice nu îți spun, poți citi aici.

În loc de concluzii

Am scris mult și detaliat, vreau ca oricine vine pentru prima oară în Valencia să găsească informații utile.

Sper ca sejurul tău în Valencia să fie o bcurie. Que lo disfrues!  cum ar spune spaniolul. Adică Să te bucuri de ce trăiești!

* Articole care s-ar putea să te intereseze:

Când să vizitezi Valencia. Dacă vii între 1-20 martie, trebuie să știi că vei nimeri în timpul Las Fallas, cea mai  mare sărbătoare a Comunității Valencia, patrimoniu UNESCO. În timpul ei vin atât de mulți turiști încât populația orașului se dublează. Din cauza aglomerației și a actelor festive multe lucruri se schimbă și este posibil ca asta să nu îți placă.

– Cu copiii în Valencia, activități în aer liber.

– Cât costă o vacanță în Valencia

– Sărbătorile legale în Spania și Valencia, calendar 2021 

* * *

Valenciana.ro este rezultatul exclusiv al muncii autorului. Site-ul este finanţat doar de acesta și de donațiile cititorilorSusține Valenciana, răsplătește efortul autorului și informațiile furnizate, aici* * *

* * *

Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai întâmplă prin Valencia, urmărește-mă pe Facebook.

* * *

Surse de informare: Valenciabonita.es, Cultural.valencia.es, Valenciasecreta.com

Fotografiile articolului aparțin autorului articolului.

 

 

Centrul Racó de L’Olla, Albufera, în vizită la flamingo

Centro de interpretación (Centrul de interpretare) Racó de L’Olla  se află în inima Parcului Natural al Albufera, între Devesa și Albufer. Este o rezervație naturală care se întinde pe o suprafață de 50 ha, destinată conservării biodiversității din zonă.  Când am citit prima oară despre el, denumirea centrul de interpretare, m-a dus cu gândul la un loc în care se interpretează sunetele păsărilor. Nimic mai greșit, așa că nu te lăsa indus în eroare de denumire.

Ce este Centro de interpretacion Racó de L’Olla

Racó de l’Olla este un loc de cercetare, conservare și prezervare a biodiversității din zona Parcului Natural Albufera.

De cum intră în clădirea centrului, vizitatorul se pote informa despre ce înseamnă Albufera, cum s-a format, despre istoria ei și a oamenilor, dar și despre ce reprezintă pentru mediul înconjurător. Este organizată o expoziție cu fotografii și explicații la obiect, care sunt pe înțelesul oricui, nu sunt plictisitoare. Tot aici, rulează în permanență un film despre Parcul Natural Albufera, din păcate doar în limba spaniolă.

În spatele unei ferestre vei găsi angajați ai centrului care îți stau al dispoziție cu informații. Dacă nu ai nevoie de informații, cere harta (este gratuită). Pe o față are Parcul Albufera cu locurile de parcare, localități etc, iar pe cealaltă informații despre centru.

Clădirea principală are și un turn cu vedere panoramică asupra zonei, pe care l-am lăsat pentru finalul vizitei, după ce m-am plimbat prin centru. Având în vedere scopul și importanța lui, accesul publicului în centrul Racó de L’Olla este limitat.

După ieșirea din clădirea principală, o potecă largă și amenajată te duce la cele două spații destinate observării păsărilor. Ai impresia că ești într-o pădurice, pentru că drumul trece prin vegetație specifică zonei: pini înalți (unii foarte mirositori), ienupăr, mirt, cimbru, rozmarin, palmieri scunzi.

Cele două spații de observare a păsărilor au vedere directă către laguna din incinta centrului, unul mai aproape și altul mai departe. Primul este cel aflat mai la distanță. Prin binoclul pus la dispoziție am putut vedea flamingo, cormorani, rațe și multe alte specii a căror denumire nu o cunosc. Locul are însă afișe cu poze și text explicativ despre speciile de păsări care cresc acolo.

Cel de-al doilea spațiu amenajat pentru observare este închis și mai în interiorul lagunei. Păsările pot fi văzute mai de aproape. Locul dă spre o zonă mult mai populată. Am văzut stoluri întregi de flamingo făcându-și siesta.

 

După ce m-am urcat în turnul panoramic și am avut parte de o imagina mai amplă a Albufera, am plecat din centru încărcată de energie. Este un spațiu de liniște, în natură, care te rupe din ritmmul cotidian.

Dacă vrei să afli mai multe despre Albufera, atunci citește aici.

Informații utile

– Program: Luni – duminică în intervalul 09.00-14.00.

Preț: gratuit.

– Web: aici

– Cum ajungi

La Centrul Racó de L’Olla se poate ajunge cu mașina sau cu transportul în comun.

  •  Cu mașina: Adresa: Carrer de Vicent Baldoví, 46012 Valencia (Autostrada CV-500/Carretera El Palmar)
  • Cu autobuzul companiei de transport public EMT Linia 25, orice direcție (Palmar sau El Perelló), stația: Pinars – Carreterra El Palmar (ultima stație comună e celor 2 rute).

Despre ruta și stațiile Liniei EMT 25, mai multe poți citi aici.

În loc de concluzii

Sper ca prin această prezentare a Centrului Racó de L’Olla să-ți fi trezit interesul să îl vizitezi. Centrul Racó de l’Olla este o experiență deosebită indiferent de vârsta vizitatorului! Oferă o viziune de ansamblu a ce înseamnă de fapt Parcul Natural Albufera și ce importață are pentru mediul înconjurător.

O scurtă înregistrare din al doilea punct de observare a păsărilor:

Grădina Ayora din Valencia, oază de verdeață între blocuri

Grădina Ayora este fostā reşedinţă de vară a unui om de afaceri, construită în 1900.

Consiliul Local Valencia a cumpărat terenurile începând apoi lucrările de condiționare, restaurare și curățare a grădinii. Curtea grădinii a fost transformată în Grădina Publică Ayora. Are loc de joacă pentru copii, bănci şi, evident, multă verdeaţă.

Grădina are o suprafață de 44.520 mp, se află la intersecția a patru străzi: Santos Justo și Pastor, Humanista Furió, Jerónimo Monsoriu și Organista Cabo.

Situată într-o zonă liniștită, Grădina Ayora are o atmosferă ideală pentru plimbare sau petrecerea unor momente de relaxare. Vegetația sa luxuriantă iese în evidență, cu exemplare mari de ficus, jacaranda, acacia, aligustre, măslini și eucalipt.

Clădirea, Palatul Ayora, a devenit sediul Şcolii Populare Algíros (şcoală populară de cartier).

Grădina Ayora este recunoscută ca una dintre cele mai frumoase grădini ale Valenciei și recomandată de ghiduri turistice.

Program de funcționare

În Valencia (şi probabil peste tot în Spania) accesul în grădinile publice de cartier este permis doar în timpul programului de funcţionare. La Grădina Ayora, vara porţile se deschid la 10.00 și se închid la 21.30.

Intrarea este liberă.

În ziua în care m-am plimbat, era după o ploaie puternică, solul era noroios, motiv pentru care m-am bucurat de intimitate. Ca să îți faci o părere despre grădină, am făcut înregistrarea de mai jos.

Cum ajungi

La Grădina Ayora se poate ajunge cu transportul în comun, astfel:

– Cu Metrovalencia, stația Ayora, Liniile 5 și 7.

– Cu autobuzul companiei de transport în comun EMT, Linia 32.

– Cu bicicleta.

 

Un ficus imens printre blocuri, Valencia, 2019

Mergând pe străduțe printre blocuri, în cartierul Camins al Grau, am dat peste acest ficus imens. Este o specie australiană, se numește Australian banyan sau Ficusul cu frunză mare și face parte din categoria Arborilor Monumentali. Pot ajunge la o înălțime de până la 60m și cu o suprafață a coroanei de peste 50 mp.

Cartierul nu este unul central ca să zici că grija primăriei pentru el e de impresie, nici măcar nu e pe vreun bulevard. Dar niște rădăcini ale ficusului crescute înafara gardului de protecție au fost unite și protejate. Locul este marcat cu un afiș pe care scrie ce reprezintă și că dacă cineva sesizează vreo problemă să sune la …….

Mi s-a întâmplat în diverse locuri ale Valenciei să dau peste astfel de ficuși imensi, unii dintre ei în spații extrem de înguste. Și cu toate acestea s-a preferat protejarea lor.

 

Insula Tabarca, rezervația naturală locuită

Obiectiv: Insula Tabarca. Adresa: Marea Mediterană, 196 km distanță sud de Valencia. O duminică dimineață în care am lăsat timpul și peisajul să treacă pe lângă fereastră. Prin geamul verde-fumuriu alerga în sens opus terenul roșcat ciupit de verdele culturilor. Cum trebuia să fac ceva în cele două ore și jumătate de drum, am ales să mestec filozofic niște gânduri.

De ce o excursie către o destinație nouă nu ne trezește îngrijorare, iar situațiile necunoscute din viață, da? Sau când pierdem controlul? Ce face diferența: orgoliul sau teama?

Așa mă gândeam, pe locul de la fereastră al autobuzului, ușor chircită de aerul rece.

Cine și ce a făcut în ultimele secole Insula Tabarca?

Insula Tabarca (Isla de Tabarca în spaniolă) se află în zona Costa Blanca. Administrativ aparține de orașul Alicante și împreună cu insulele Cantera, Galera și Nao, formează un mic arhipelag în Marea Mediterană.

Istoria palpitantă a insulei începe din XV-lea, când a devenit refugiul piraților berberi. Ei controlau zona nordului Africii, atacând ambarcațiunile creștinilor.

Începând cu a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, n-au mai putut să își facă de cap: regele Carlos al III-lea a instaurat ordinea în zonă, dispunând fortificarea și repopularea insulei.

Primii locuitori au fost pescarii genovezi ținuți în captivitate în orașul tunisian Tabarka, de unde și numele ei. Din acea epocă datează și resturile zidurilor care înconjoară orașul, zona locuită a insulei.

În prezent, insula Tabarca este cea mai mare (30ha) și singura insulă locuită a regiunii valenciene.

Conform statisticii, în 2016 aici trăiau 57 de locuitori. Este o insulă foarte vizitată de turiști pe timpul verii, în 2017 primind un număr de 230.000 de turiști.

Cum ajungi pe Insula Tabarca?

Pe Insula Tabarca se poate ajunge din mai multe localități aflate pe Costa Blanca. Începând din luna aprilie a anului, spre insulă pleacă bărci moderne, catamaranuri pline cu turiști. Frecvența curselor este crescută pe timpul verii.

Cele mai apropiate localități sunt Santa Pola, aflată la 8 km și Alicante, la 22 km.

Cele mai bune conexiuni cu insula sunt din portul Santa Pola.

Durata unei călătorii din Santa Pola este de 20-25 de minute. Prețul unui bilet diferă în funcție de capacitatea ambarcațiunii: la cele mari 10 euro/ persoană/dus-întors, la taxiurile bărci, în care încap 10-15 persoane, 15 euro/ de persoană/dus-întors.

Biletele se pot cumpăra în ziua călătoriei sau online, de aici:

* Transtabarca  – www.islatabarca.com

* Tabarkeras – www.tabarkeras.com

* Tabarca Taxi – www.tabarcawatertaxi.com

Din Alicante, o cursă până pe Insula Tabarca durează 45-50 de minute și costă aproximativ 19 euro.

Biletele se pot cumpăra de aici: www.cruceroskontiki.com.

Pe insulă se mai poate ajunge și din alte localități: din portul Torrevieja (durata unei călătorii este de 40 de minute, iar prețul unei călătorii de 24 euro), din portul Benidorm (durata unei călătorii este mai lungă, cu escală în Alicante, costul 30-35 euro).

O excursie de o zi

Cum nu am mașină, iar insula este departe pentru a merge cu transportul în comun, am găsit o soluție economică și ca timp și ca bani. Am cumpărat excursia prin agenția de turism, International VIP Valencia.

Prețul a fost de 27 euro (17 euro excursia + 10 euro biletul de transport cu barca din și către Santa Pola).

Am plecat dimimeața la ora 8 și ne-am întors la ora 22 în aceeași zi. După părerea mea, pentru Insula Tabarca este suficientă o zi.

Din punctul meu de vedere a meritat toți banii, mai ales că nu ai nicio grijă: de condus, de schimbat autobuz, barcă…. nici măcar de cumprat bilete.

Ce poți face pe insulă?

Insula Tabarca este mică, dar are o ofertă de activități care umplu plăcut o ședere de 5-6h. Plajă, snorkeling, o drumeție în jurul insulei și o plimbare prin orașul cetate.

Dacă vei alege să te duci pe insulă pentru relaxare și să stai câteva zile, atunci vei avea parte de ea din plin, mai ales dacă alegi zile din timpul săptămânii.

Insula Tabarca se împarte în două zone clare și distincte.

Din portul în care te lasă barca, pornește un ponton lung care duce chiar în centrul insulei, un fel de kilometrul 0, marcat printr-o statuie reprezentând o piatră. Cel puțin mie asta  mi-a sugerat.

Stând cu spatele la port, în stânga se întinde partea naturală și sălbatică a insulei, iar în dreapta cetatea fortificată și locuită, orașul Tabarca de azi.

Odată debarcat tot grupul excursiei, am luat instructajul ghidului și ne-am împrăștiat care pe unde a vrut. Eu am ales să cunosc întâi partea sălbatică a Insulei Tabarca. Traseul plimbării este în formă de cerc, practic nu ai cum să te pierzi și urmând poteca te întorci de unde ai plecat. Mie mi-a luat 1,20 h, dar pentru că am mers lejer și m-am oprit de foarte multe ori să fac poze.

Ne înghesuim toți pe o plajă?

Cea mai mare și aglomerată se află chiar în fața kilometrului zero, este imposibil să o ratezi pentru că se vede. Dacă vrei o plajă retrasă, atunci las-o în urma ta și înaintează pe potecă. În scurt timp vei ajunge la o altă plajă, unde eu am întâlnit doi oameni la un picnic.

Cât am dat roată zonei sălbatice a insulei am dat vreo patru plaje, dacă nu cinci. Pe fiecare erau foarte puține persoane.

Ce este inedit la plajele Insulei Tabarca este vegetația lor. Plaja principală are mult pietriș, chiar și puțin nisip, dar celelalte au din abundență covoare din niște frunze uscate lunguiețe. De la depărtare am crezut că sunt alge aduse de apă, dar am aflat la întoarcere, citind pe un panou, că este aurul insulei.

Ce e cu plantele de pe plaje?

Este vorba de Posidonia oceanica, o plantă acvatică specifică Mării Mediterane, similară celor terestre, ale cărei frunze sunt lungi de până la 1m și care cresc grupate în tufișuri. Înflorește toamna, iar fructele ei sunt cunoscute sub denumirea populară de ”măslinele mării”.

Are o importanță deosebită deoarece produce o cantitate mare de oxigen, are rolul de a stabiliza solurile nisipoase, prevenind alunecarea și eroziunea coastei și reprezintă hrana crustaceelor, moluștelor și păsărilor din zonă. Se spune că această plantă este un bun indicator al calității apei, deoarece crește numai în ape curate.

Nu uita aceste lucruri pentru că ajuns la fața locului s-ar putea ca resturile de Posidonia uscate care acoperă plajele să îți dea o impresie de murdar. Din contră, ele sunt semnul curățeniei apei. Eu am trecut peste acest impact fără să fi știut aceste lucruri, doar pentru că fiind pe plajă nu era niciun fel de miros, iar ele arătau ca un câmp de frunze uscate.

Insula Tabarca – rezervație naturală

Datorită florei și faunei sale marine, suprafața de 1400 ha ce include și Insula Tabarca a fost declarată în 1986 rezervație naturală. Rezervația Marină Insula Tabarca  este prima rezervație de acest fel din Spania.

Muzeul și farul insulei

Prima clădire pe care o veți vedea în această parte a Insulei Tabarca este ca un cub din piatră și fără acoperiș. Este muzeul insulei în care se poate intra gratuit și în care veți afla informații desrep istoria ei.

La ceva distanță de muzeu se află farul insulei. O curiozitate a sa este faptul că nu este așezat aproape de țărm, dimpotrivă, în mijlocul terenului. Din cele citite am aflat că cel de astăzi nu este cel original ridicat în sec. al XIX-lea. Nefiind înalt, mă întreb dacă a fost folosit vreodată scopului sau doar ca și școală pentru ”fareros”?

Cimitirul

La marginea acestei părți de insulă se află cimitirul. Locul este împrejmuit, nu se poate intra, doar prin poarta de metal se poate arunca un ochi. Mă așteptam să fie un cimitir vechi, nefolosit, dar am văzut urne cu date recente.

În acest punct insula face cale întoarsă și o potecă bătătorită, de pământ, te întoarce la kilometrul 0.

Vegetația

Am încheiat turul insulei bătută bine de soare pentru că nu îmi luasem nicio protecție la mine deși citisem că aici nu sunt arbori care să facă umbră. Dar sinceră să fiu nu pre mi-a păsat, plimbarea a fost o încântare de culoare: albastrul-turcoaz al mării cu galbenul-pai al vegetației, un fel de iarbă foarte subțire, care crește în smocuri și galbenul intens al unor colonii de margarete mici.

M-a mai surprins că aproape de închiderea minicircuitului, deci în buza zonei turistice, am găsit un pâlc de margarete roșii. Denumirea găsită de mine este improprie, ele sunt un fel de flori de piatră, care cresc pe teren foarte arid.

Orașul Tabarca

Cetatea fortificată, cea în care se află orașul Tabarca, se află în partea opusă a insulei. Intrarea se face printr-o poartă de piatră, numită Poarta Levante sau Poarta San Rafael. Odată ce ai trecut prin ea, ajungi într-o stradă foarte animată, care duce chiar în inima micului oraș: o piață mai largă cu câteva, bănci de piatră, câțiva palmieri pitici, restaurante și terase.

Orașul are un farmec aparte, străzile sunt mici și înguste, nu întortocheate, par a avea ca unic rol cel a de ține la distanță casele ca să nu intre chiar toate unele în altele. Casele sunt sub formă de șiruri de clădiri, prinse unele de altele. Marea majoritate sunt îngrijite și renovate, albe cu detalii de culori de obicei în jurul ferestrelor. Multe dintre ele poartă semnele unui așezământ de cazare, pensiuni sau hoteluri.

Insula Tabarca este singura din regiunea valenciana care este locuită. Potrivit statisticii,  în 2016 număra 57 de locuitori. Numărul turiștilor este însă de o altă mărime: în 2017 a ajuns la 230.000.

Am făcut o tură a insulei, o vreme am umblat chiar pe zidul, fortificat până am ajuns la Biserica Sfântul Pentru și Pavel. Din păcate nu am putut să o vizitez, fiind duminică era închisă. Am revenit în piața mare după ce am încheiat vizita pe zidul fortificat.

Unde mănânci?

Am pus pe locul întâi plimbarea  și exploratul insulei, așa că am ajuns să îmi pun problema ”unde mănânc?” atunci când aproape toate localurile nu mai aveau locuri. Față de dimensiunile insulei, oferta de localuri nu este săracă. Sunt restaurante și în apropierea kilometrului 0, unde ghidul ne-a avertizat să nu mâncăm pentru că prețurile sunt mari, și în cetate, unde prețurile sunt ”mai acceptabile”.

Cum era duminică și insula plină de turiști, localurile din cetate au fost primele care s-au ocupat ….prin rezervare. În intervalul orar 14-15.30 nu am putut găsi niciun loc liber la terasele care îmi plăcuseră. Și cum voiam să mănânc ceva cu specific (citisem de caldero și voiam să îl încerc), am ales taverna tradițională din piața cea mare.

Am evitat să iau un meniu fix, deși costa minim 18 euro/persoană, pentru că era foarte bogat. Am ales un gazpacho marinero 12 euro și o porție de hamsii prăjiți 10 euro. Le-am mai adăugat un pahar de vin și o cafea și totul a dus la 27 euro.

Mâncarea a fost consistentă, iar prețul, deși mi s-a părut mare, nu a fost cu mult peste în alte locuri, nu mai spun că am și testat o varietate de caldero, mâncare specifică locului. Am cercetat puțin și am aflat că cuvântul caldero, care se traduce prin ceaun, a dat numele mâncărurilor gătite în el, care presupun sunt pe bază de mai mult sos.

Unde faci siesta?

Am prins o zi foarte călduroasă, 27 de grade (pe insulă pentru luna iunie este foarte mult) și, după ce am mâncat, am căutat un loc umbros pentru siestă. Cum în cetate băncile, gardurile joase aflate la umbră erau ocupate, am mers în zona sălbatică a insulei și chiar aproape de port am găsit o plajă. Malurile pe partea aceasta a insulei sunt înalte așa că m-am adăpostit la umbra unuia.

M-am așezat pe un așternut de posidonia și atunci am înțeles că nu sunt alge pe care le aduc valurile. Spre surprinderea mea am constatat că nu miroseau absolut deloc și ofereau și confortul unui loc moale de stat. Am stat mai bine de o oră acolo, iar de oameni nu am avut parte decât de vreo trei ori, turiști în plimbare. Am ascultat apa care clipocea lovindu-se de mal și pur și simplu m-am relaxat.

Concluzii în loc de final

La ora 17 m-am dus la kilometrul 0, punctul de întâlnire al grupului. Am făcut drumul în sens invers, spre Santa Pola cu barca și apoi Valencia cu autobuzul. Acasă am ajuns în jurul orei 22.15. Nu am regretat nicio secundă alegerea făcută, am avut parte de oameni, locuri noi și de o experiență la o distanță de aproape 200 km de casă care m-a costat 27 euro.

Dacă ești pe coasta alicantină, Insula Tabarca este o experiență care merită trăită!! Un spațiu sălbatic și locuit în același timp, care îți oferă o imagine despre viața comunităților mici, în trecut, dar și în prezent.

Recomandări

– Mergi în timpul săptămânii și nu la sfârșit de săptămână, de preferat dimineața până în 11.

– Evită perioada iulie-august, eu am fost la început de iunie și cele 27 de grade se simțeau puternic.

– Dacă nu vi pregătit pentru picnic și vri să mânânci la un local al insulei, mergi la unul din cetate!Preocupă-te de cum ai ajuns să rezervi masa!

– Ia-ți protecție solară, cremă și pălărie. Soarele e foarte puternic.

– Dacă vii cu copii, de preferat să nu vi cu cărucior pentru că în partea sălbatică poteca este denivelată și face deplaseara neplăcută, iar în cetate spațiile sunt destul de mici și este aglomerație.

Ce este Albufera de Valencia

Parcul Natural Albufera este o lagună de coastă separată de mare printr-o limbă de pământ, una dintre cele valoroase zone umede de coastă ale regiunii valenciene.

Ce este o ”albufera”

Cuvântul ”albufera” denumește o acumulare de apă sărată sau mai puțin sărat comparativ cu marea, separată de aceasta printr-un cordon de nisip, dar care comunică totuși cu ea prin unul sau mai multe puncte. Formarea sa se datorează de obicei colmatării unui golf datorită sedimentelor marine sau fluviale.

Albufera vine din arabă, ”al-buhayra”, care înseamnă ”marea mică”.

Scurtă prezentare Albufera de Valencia

Parcul Natural Albufera se întinde pe o suprafață de 210 km2 și este împărțit în trei zone distincte:

  • Lacul Albufera, cu o suprafață de 24 km2 și o adâncime ce variază între 1 și 2 m. Este cel mai mare lac al Spaniei. În jur de 3 km2 sunt acoperiți cu vegetație în care trăiesc păsări și animale specifice zonei.

Apa lacului este una dulce și nu sărată cum s-ar putea crede, pentru că cea mai mare parte a apei provine din Râul               Jucar, care curge din munte. Lacul Albufera își revarsă apele în mare prin trei canale artificiale care traversează                     cordonul ce îl separă de mare: gola de Puchol, gola de Perellonet și gola de Perelló. În spaniolă, gola înseamnă                     gură de vărsare.

  • Rezervația Naturală Dehesa del Saler care separă Lacul Albufera de mare. Este o fâșie de 30 km de coasta de nisip fin, dune uriașe și păduri de pin. Are o lățime aproximativă de 1 km și o suprafață de aproximativ 850 ha. Este singura zonă care menține în prezent un sistem pădure și dună mediteraneean bine conservat, deoarece restul este aproape în întregime ocupat de urbanizări.

La Dehesa face parte din Parcul Natural Albufera. Este sectorul cel mai bine păstrat al câmpului de dunelor care a               constituit care a închis golful vechi din. Dehesa are o mare varietate de plante, peste 400 de specii.

Aici se găsește și cea mai sălbatică dintre plajele Valenciei, Plaja La Devesa. Este o plajă cu nisip fin auriu, lungă                de aproape 5 km și lată de 35 m. Tot în această fâșie dintre mare și Albufera se mai găsesc alte două plaje                                cunoscute, El Saler și Plaja La Garrofera. Mai mult despre plajele din apropierea Albuferei, poți citi aici.

  • Orezăriile sau zona el marjal. Acțiunea omului de-a lungul timpului a transformat cea mai mare parte a lagunei   în paduri de orez, construind canale și diguri și îndulcind apele sale, profitând de râuri pentru a face posibilă   cultivarea orezului.

Valencia este leagănul producției de orez în Spania. În sec. al VIII-lea, arabii au introdus această cereală în aceste                meleaguri mlăștinoase și în apropierea izvoarelor, terenurile de aici îndeplinind aracteristicile potrivite pentru                      cultivarea orezului.

Cuprinde terenuri care înainte făceau parte din lac, dar care au ajuns să fie folosite la cultivarea orezului. Se întind              pe o suprafață de 140 km2 și reprezintă 70% din suprafața totală a ariei protejate. Încă de pe vremea romanilor                    zona beneficia de un sistem de irigații, canale și șanțuri care transportau apa la terenuri bine pus la punct. Cel mai                mare și important dintre ele este canalul Real del Júcar. El aduce apa pentru cea mai mare parte din orezăriile din                Albufera.

Mai jos, harta Parcului Natural Albufera cu cele trei zone ale sale.

  • Harta aparține publicației online: http://www.parquesnaturales.gva.es.

Orezăriile au o importanță deosebită nu daor pentru agricultură, ci și pentru funcționarea sistemului ecologic al                    Parcului Natural Albufera.

Peisajul Albufera se schimbă de-a lungul anului datorită variației de culoare a lanurilor de orez. Cele mai bune luni pentru vizită sunt cele de primăvară, când padurile de orez sunt acoperite cu apă și reflectă lumina soarelui. Puțin mai târziu, la sfârșitul lunii iunie și iulie, planta de orez este deja ridicată, iar peisajul se schimbă complet, deoarece devine o manta verde, care se va îngălbeni în septembrie, când se va colecta orezul.

Cum s-a format

Formarea Albufera a avut loc în urmă cu 1,8 milioane de ani, în urma închiderii golfului printr-un cordon prin depunerile aduse de curenții marini între Valencia și Cullera (pe o distanță de 30 km). Separarea definitivă între Albufera și mare a avut loc în perioada romană. Inițial, suprafața lacului a fost mult mai mare, de 30 de ha, dar pe măsură ce s-au extins zonele de cultură s-a micșorat și suprafața acestuia până când a ajuns la cea de astăzi, 24 ha. Suprafața Lacului Albufera este aproximativ egală cu cea a orașului Valencia.

Puțină istorie

Albufera a fost cunoscută încă de pe vremea romanilor. Musulmanii au continuat exploatarea piscicolă a într-un mod organizat. Pescuitul a fost o îndeletnicire de bază în zonă și după cucerirea teritoriilor de către Jaime I.

Regii care i-au urmat la conducere, au permis perscuitul, impunând însă ca plată a cincea parte din cantitatea pescuită. În 1857 activitatea de pescuit în Albufera a fost reglementată pentru prima dată printr-o lege. Pescarii s-au organizat în comunități, la acea vreme existând în trei localități: El Palmar, Catarraroja și Silla.

Din sec. al XIX-lea au fost introduse taxele, iar trocul cu condimente a fost înlocuit de plata cu monedă.

În prezent, datorită pescuitului excesiv, au dispărut multe specii de pești, iar altele se află în pericol de dispariție.

În 1865, lacul a devenit proprietatea statului, punând capăt mai mult de șase secole de proprietate regală.

La începutul în sec. XX, laguna a devenit proprietatea municipalității Valencia. Terenurile pe care se cultivă orez sunt private.

Datorită importanței sale pentru mediu, Albufera a fost declarată Parc Natural în 1986. Din 1989 este recunoscută ca Zonă de importanță internațională.

Clima

Clima Albufera este mediteraneană, ceea ce presupune un climat blând și umed. Temperatura medie a zonei este de aproximativ 18ºC, iar precipitațiile sunt de 454 mm pe an, deși acestea tind să fie concentrate toamna.

Fauna și flora

Laguna este locuită de o varietate de păsări migratoare, unele dintre ele pe cale de disparție.

Speciile de pești precum fartetul, samarucul, anghila, muleta sau basculul ies în evidență din fauna Albufera. Cu toate acestea, Parcul natural Albufera este cunoscut pentru bogăția de specii de păsări, printre care se evidențiază rața roșie,  flamenco, puful comun, ternul cu picioare negre, barza comună și pescărușul.

Din flora sa fac parte: dunele de coastă, mlaștinile sărate, pădurea mediteraneană (pin, ienupăr, mirt, cimbru, rozmarin, palmier) și zonele de trestie.

Unicitatea și frumusețea Parcului Natural Albufera fac din el un mediu de o frumusețe spectaculoasă, vizitat de turiști și localnici.

Mediul Albufera a devenit un peisaj sau fundal pentru sute de fotografi.

Viața din Albufera

Viața rurală din Albufera (început de sec. xx) a devenit mai cunoscută prin romanul lui Blasco Ibáñez, ”Cañas y barro”, care surprinde cu mare precizie realitatea socială a locului și a momentului.

Astfel au devenit faimoase casele șăranilor de la acea vreme, numitele barracas. Aveau formă triunghiulară și erau făcute din stuf, noroi și paie pe acoperișuri. Unele dintre ele pot fi vizitate și azi încadrul unor excursii organizate în Albufera.

După cartea lui Blasco Ibáñez, TVE, televiziunea națională spaniolă, a pus în scenă o serie cu același nume, încă apreciată în întreaga țară. Barraca în care s-a petrecut acțiunea filmului poate fi văzută într-o plimbare cu barca din El Palmar.

Din Parcul Natural Albufera fac parte mai multe localități, printre care: Albal, Albalat de la Ribera, Alfafar, Sueca, Cullera, Masanasa, Mareny Blau, Mareny de Barraquetes, El Palmer, El Perelló, Valencia, Castellar-Oliveral, El Palmar, Perellonet, Pinedo, El saler.

Cum ajungi din Valencia în Albufera

  • Principalul drum de acces către Parcul Natural Albufera este Autostrada Saler V-15 care pleacă din Valencia și traversează parcul de la nord la sud până la Saler.
  • Cu autobuzele companiei municipale de transport EMT, Linia 25, 1 călătorie/persoană: 1,50 euro. Despre program, stații, detalii citește aici.
  • Valencia Turistic Bus, dus-întors Valencia-El Palmar, 1 călătorie/personă și o plimbare cu barca: 17 euro. Mai multe Valencia Turistic Bus, aici.

Un articol detaliat despre cum ajungi în Albufera, am scris aici.

În loc de concluzii

Sper că prin articolul de față ți-am trezit curiozitatea pentru Albufera. Dacă vrei să vii, dar te întrebi ”ce ai putea face o zi întreagă?” afli în articolul ”Parcul Natural Albufera, locul unde se vânează apusurile în Valencia.

 

 

Parcul Natural Albufera, locul unde se vânează apusurile în Valencia

Unul din marile avantaje ale Valenciei este că ai natura la îndemână. Când te saturi de oraș, fie te duci să te plimbi în râu (Parcul Turia), fie dai o fugă-n deltă. Este vorba de Parcul Natural Albufera, aflat la o distanță de 10 km sud de Valencia. Locul este preferat de iubitorii de natură, de cei care vor să vadă un apus de soare uimitor, dar și de cei care vor să mănânce o paella autentică. Turiști și localnici în egală măsură.

Parcul Natural Albufera este o lagună de coastă separată de mare printr-o limbă de pământ, una dintre cele valoroase zone umede de coastă ale regiunii valenciene.

Ce este o ”albufera”

Cuvântul ”albufera” denumește o acumulare de apă sărată sau mai puțin sărat comparativ cu marea, separată de aceasta printr-un cordon de nisip, dar care comunică cu ea prin unul sau mai multe puncte. Formarea sa se datorează de obicei colmatării unui golf datorită sedimentelor marine sau fluviale.

Albufera vine din arabă, ”al-buhayra”, care înseamnă ”marea mică”.

Scurtă și ușoară prezentare

Parcul Natural Albufera are o suprafață de 210 km2 și este împărțit în trei zone distincte:

  1. Lacul Albufera, cel mai mare din Spania, cu o suprafață de 21 km2 și o adâncime ce variază între 1 și 2 m (lac cu apă dulce).
  2. Fâșia care o separă de mare, 30 km dune de nisip cu pini (Rezervația Naturală Dehesa del Saler).
  3. Orezăriile, în suprafață de 140 km2.

Laguna este locuită de o varietate de păsări migratoare, unele dintre ele pe cale de disparție.

Datorită importanței sale pentru mediu, Albufera a fost declarată Parc Natural în 1986. Din 1989 este recunoscută ca Zonă de importanță internațională.

 

  • Harta aparține publicației online: http://www.parquesnaturales.gva.es

Despre cum s-a format Albufera și puțină istorie, poți citi aici.

Ce să faci în Parcul Natural Albufera

Centro de interpretación Racó de L’Olla (Centru de observare al faunei)

* Centro de interpretación Racó de L’Olla este o rezervație în suprafață de 50 ha, destinată conservării biodiversității din zonă.

Partea cu acces publicului este în aer liber, dar și în interior. La intrare este organizată o expoziție cu explicații în spaniolă și engleză (permanent aici rulează un film în limba spaniolă despre Albufera). Tot aici se află un turn cu vedere panoramică asupra Albufera. Apoi se iese în aer liber, unde traseul de parcurs este marcat printr-o potecă. Aceasta străbate vegetația specifică zonei (pin, ienupăr, mirt, cimbru, rozmarin, palmier) și zonele de trestie.

Sunt puse la dispoziția vizitatorilor și două spații adaptate pentru observarea păsărilor care trăiesc în laguna din incintă: flamingo, cormorani, rațe și multe alte specii.

– Program: Luni – duminică în intervalul 09.00-14.00.

Preț: gratuit.

– Web: http://www.parquesnaturales.gva.es/es/web/pn-l-albufera/centro-de-interpretacion-area-de-reserva

– Cum ajungi:

  • Cu mașina: Adresa: Carrer de Vicent Baldoví, 46012 Valencia (Autostrada CV-500/Carretera El Palmar)
  • Cu autobuzul companiei de transport public EMT Linia 25, orice direcție (Palmar sau El Perelló), stația: Pinars – Carreterra El Palmar (ultima stație comună e celor 2 rute).
  • !Atenționare! Începând cu mai 2019, duminica și în zilele sărbători legale, autobuzul 25 NU circulă în direcția El Palmar!!

Despre ruta și stațiile Liniei EMT 25, mai multe poți citi aici.

Recomand Centrul Racó de l’Olla! Este o experiență deosebită pentru vegetația sa specifică zonei (în unele locuri pinii miros foarte punternic) și pentru posibilitatea de a vedea o diversitate de păsări.

Sfaturi: Cere la intrare harta locului (că te-ai rătăci, dar ai o hartă cu tot Parcul Natural Albufera), este gratis și de preferat să vii cu un binoclu personal.

Plajele Albufera

În inima Parcului Natural La Dehesa, se află Plaja El Saler, o plajă lungă cu dune naturale și vegetație abundentă. Plaja de l’Arbre del Gos este o altă opțiune și tot o plajă mai sălbatică. Tot pe coastă mai sunt plaja Pinedo, Garrofera și plaja Devesa. Cea mai îndepărtată se află la o distanță de 25 minute de mers cu mașina.

– Cum ajungi:

  • Cu mașina: Din orașul Valencia (ieșire prin Orașul Artelor și Științelor) pe Autostrada V-15 care se conectează direct cu autostrada regională CV-500. De asemenea, prin autostrada A-3 care face legătura cu autostrada V-30, direcția Port, până la ieșirea care indică El Saler CV-500.
  • Cu autobuzul companiei de transport public EMT linia 25

!Atenție! Linia 25 are 2 direcții: El Palmar și El Perelló, cu un traseu comun doar până la stația Pinars – Carreterra El Palmar. În funcție de plaja la care vrei să ajungi, iei direcția potrivită!

La plajele El Pinedo, El Saler și Devesa sau Playa Malladeta ajunge oricare din autobuzele Liniei 25, indiferent de direcție (El Palmar sau  El Perelló).

Pentru plajele Recatí – Perellonet și El Perelló, Linia 25, doar direcția El Perelló.

Pentru mai multe informații despre plajele din zona Albufera, sudul Valenciei și cum ajungi la ele, citește aici.

Satele Albufera

Viața rurală din Albufera (început de sec. xx) a devenit mai cunoscută prin romanul lui Blasco Ibáñez, ”Cañas y barro”, care surprinde realitatea socială a locului și a momentului cu o precizie deosebită. Astfel au devenit faimoase casele țăranilor de la acea vreme, ”barracas”. Aveau formă triunghiulară și erau făcute din stuf, noroi și paie pe acoperișuri. Unele dintre ele, cele ale pescarilor, pot fi vizitate și azi încadrul unor excursii organizate.

În El Palmar s-a păstrat o barraca originală. 

El Saler și El Palmar sunt cele mai cunoscute sate din Albufera.

Albufera este locul în care s-a născut paella, așa că este recomandat să vii să mănânci una la ea acasă. De asemenea, alte mâncăruri tipice zonei sunt ”all y pebre”, o tocană pe bază de anghilă, cartofi, usturoi și piper sau ”clóchinas”, midii tipice din zonă.

Experiența mea: Am urmat recomandarea unei localnice și am mâncat în El Palmar, la Restaurantul ”Mateu”, un loc cu tradiție. Dar tot centrul localității este plin de localuri, așa că ai de unde alege.

– Cum ajungi:

* În El Saler și El Palmar poți ajunge din Valencia astfel:

– Cu mașina: ieșire prin Orașul Artelor și Științelor pe Autostrada V-15 care se conectează direct cu autostrada regională CV-500. De asemenea, prin autostrada A-3 care face legătura cu autostrada V-30, direcția Port, până la ieșirea care indică El Saler CV-500.

– Cu autobuzul companiei de transport în comun EMT, Linia 25, pentru El Saler în oricare dintre direcțiile El Palmar sau El Perelló, stația Pinars (par) El Saler, pentru El Palmar, Linia 25, direcția El Paalmar.

* În El Palmar cu Valencia Turistic Bus, excepție 1 ianuarie și 25 decembrie. Mai multe despre el citește aici.

Apusul de soare cu barca pe lacul Albufera

Lacul Abufera este renumit și pentru apusul de soare spectaculos!! Să vezi un apus dintr-o barcă este o experiență deosebită. În unele poezii vechi arabe, locul era menționat ca oglinda soarelui, Mirror of the Sun, termen care oferă deja o idee aproximativă despre frumusețea și romantismul care caracterizează acest loc.

Din păcate în plimbările turistice foarte rar se folosesc bărcile tradiționale, acoperite cu pânză, care se puneau în mișcare prin împingerea îtr-un băț lung. Majoritatea plimbărilor se fac cu barca cu motor. Dar fii fără grijă, în staționarea ce se face pentru admirarea apusului, barcagiul prește motorul. Plimbarea într-una dintre aceste bărci trece prin canale și insule de stuf.

– Preț: O plimbare cu barca este 4 euro/adult, plata pe loc. Majoritatea au reducere pentru copii, depinde de barcagiu.

– De unde iei barca: Întreg satul El Palmar este plin de debarcadere de unde poți lua o barcă înainte de apus. De obicei bărcile ies în larg la ora 20.00 și doritorii vin cu aproximativ 30 minute înainte pentru a prinde loc.

!Atenționare!! Dacă vii cu autobuzul Liniei 25 în El Palmar ca să vezi un apus de soare, te vei întoarce cu taxiul. În luna august, ultimul autobuz pleacă la ora 21.00 din El Palmar. Din El Palmar până în Valencia, un taxi costă 29 euro.

Nu ai autoturism, vrei să vezi apusul, dar să nu plătești un taxi?

Soluția: Debarcaderul Albufera! Există și aici multe opțiuni de bărci pentru a vedea apusul de pe lac.

– Cum ajungi: Cu orice autobuz al Liniei 25! În această stație trece și ultimul autobuz care pleacă din El Perelló (zona cea mai îndepărtată) la ora 22.00!

– Perioade ale anului recomandate: primăvara și vara. Din a doua jumătate a lui septembrie culorile sunt absolut speciale. În noiembrie de obicei plouă în Valencia, dar poate tu ai noroc!

În loc de concluzii

Oricât s-ar scrie despre Parcul Natural Albufera, este imposibil de transmis imensitatea și diversitatea sa. Din păcate a devenit un obiectiv turistic atât de cunoscut încât nu știu cât sunt de eficiente măsurile de protecție. Dar cu toate astea îți recomand ssă vizitezi Albufera! Este o experiență care îți va oferi o perspectivă și asupra Valenciei rurale!

Pasionații de fotografie sunt privilegiați, pentru că natura pune aici la dispoziție cadre, dimensiuni și culori unice! Dar indiferent de pasiunile pe care le ai, Albufera este locul care o să te scoată puțin din rutina orașului. În trecerea ta prin Valencia, vizitează și natura la ea acasă!