Clopotele catedralei din Valencia, o tradiție recuperată

În plină pandemie, clopotele catedralei din Valencia anunță ca acum 30 de ani, ”el toque de queda”. Expresia definește interdicția de a circula pe străzile orașului într-un anume interval orar.

Pe 25 octombrie 2020 la ora 01:00 noaptea, măsura a intrat în vigoare pe întreg teritoriul Comunității Valencia, pe durata nopții.

Potrivit unei tradiții medievale, clopotele din Turnul Miguelete (Micalet), avertizau începerea intervalului orar în care era interzis locuitorilor cetății să fie pe străzile ei.

În timpurile medievale, când Valencia era o cetate, trasul clopotelor anunța “el tancament de muralles”, adică ”închiderea zidurilor”. Toate porțile cetății se închideau, iar cei care nu apucau să intre, rămâneau ”a la luna de Valencia” (adică fără nicio acoperire, sub lună, de unde și vorba locală: ”Ai rămas sub luna de Valencia”). O singură poartă din cele douăsprezece ale orașului rămânea deschisă, dar pe ea se putea intra doar în urma plății unei taxe de trecere.

Totodată, când nu era vorba de un avertisment, ”el toque de queda” avea semnificație practică: sunetele clopotelor anunțau locuitorii că a venit noaptea, ceea ce făcea dificilă circulația pe străzi pentru că erau neluminate.

Tradiția medievală a fost reluată din 1988, când au fost restaurate clopotele catedralei și acționatul lor manual.

Azi, acționarea totuși nu se face manual, se realizează prin intermediul mecanismelor de aer comprimat.

În timpul iernii, clopotele se trag de la 20:00 la 20:30, iar în timpul verii o oră mai târziu.

Melodia avertismentului începe cu atingeri lente, care devin tot mai accelerate.

Turnul Miguelete 

Clopotnița Catedralei din Valencia este cunoscută în prezent sub numele de ”El Micalet”, în valenciană sau ”El Miguelete”, în spaniolă. În partea sa superioară se află clopotul numit „Miquel” (Miguel), după numele sfântului care proteja orașul de furtuni și rele.

Timp de multe secole, turnul a fost numit ”Campanar Nou” (Noua clopotniță) sau ”Campanar de la Catedral” (Clppotnița catedralei), pentru a-l diferenția de ”Campanar Vell” (Vechea Clopotniță), un turn ale cărui rămășițe se mai află și azi pe Calle de la Barxilla.

Încetul cu încetul, numele său a fost transformat în ”Torre del Micalet”, Turnul Miguelete, datorită clopotului cel mare din interior.

Inițial, turnul era de sine stătător, dar a fost atașat Catedralei la sfârșitul secolului al XV-lea.

Are o înălțime de 51m și poate fi accesat prin treptele din interior, 214 la număr. Panorama asupra orașului este cea mai frumoasă și amplă, după părerea mea, din Valencia.

În foto,  vedere din Turnul Miguelete asupra Plaza de la Virgen.

Turnul are mai multe niveluri, la fiecare aflându-se clopote. La al treilea nivel se afla ”Casa del Campaner”, o incintă boltită, cu două ferestre, care a servit drept casă a clopotarului.

Ultimul clopotar a locuit aici a fost Mariano Folch. El s-a ocupat de funcționarea clopotelor mai bine de 60 de ani și a murit în jurul anului 1905.

Clopotarii erau o breaslă profesională, iar Catedrala din Valencia are și astăzi Asociația Clopotarilor.

Clopotele Catedralei din Valencia

Catedrala din Valencia are în total 14 clopote. Ele se află în spații diferite ale catedralei și au utilizări diferite.

Pe acoperișul cupolei catedralei se află ”Cimboriet” (1805, în greutate de 16 kg), în prezent scos și care se utiliza pentru a da semnale clopotarului din Turnul Miguelete când trebuie să tragă clopotele din run. Cele două clopote ale ceasului, aflate lângă clopotniță, sunt ”Quarts”(1736, în greutate de 750 kg) și ”Miguelete” (1539, în greutate de 7.514 kg), ambele fiind destinate să bată orele.

În Turnul Miguelete sunt 11 clopote, aflate la niveluri diferite. Ele sunt folosite pentru a marca diferite momente: festive, zilnice (obișnuite), legate de deces și extraordinare. Cel mai vechi clopot este ”Caterina” din 1305 (554 kg), iar ”Violant” este cel mai recent, din 1735 (317 kg). Fiecare clopot are numele său. Celelalte sunt: Jaime (1429), Úrsula (1438), Pablo (1489), Narciso (1529), Maria (1544), Vicente (1569), Andrés (1605), Manuel (1605), Manuel (1621), Barbara (1681).

Clopotele catedralei formează unul dintre cele mai numeroase ansambluri de clopote gotice din toată Spania.

În foto, Turnul Miguelete

În timpul pandemiei de Covid-19, Clopotele Catedralei din Valencia au continuat să însoțească sărbătorile liturgice, deși interpretarea a fost limitată la șase clopote din cauza noilor restricții asupra Covid-19.

* * *

Sursă de informație: Valenciabonita.es, Cope.es

Fotografia articolului ca și cele din interior sunt din arhiva personală a autorului.

Grădina Ayora din Valencia, oază de verdeață între blocuri

Grădina Ayora este fostā reşedinţă de vară a unui om de afaceri, construită în 1900.

Consiliul Local Valencia a cumpărat terenurile începând apoi lucrările de condiționare, restaurare și curățare a grădinii. Curtea grădinii a fost transformată în Grădina Publică Ayora. Are loc de joacă pentru copii, bănci şi, evident, multă verdeaţă.

Grădina are o suprafață de 44.520 mp, se află la intersecția a patru străzi: Santos Justo și Pastor, Humanista Furió, Jerónimo Monsoriu și Organista Cabo.

Situată într-o zonă liniștită, Grădina Ayora are o atmosferă ideală pentru plimbare sau petrecerea unor momente de relaxare. Vegetația sa luxuriantă iese în evidență, cu exemplare mari de ficus, jacaranda, acacia, aligustre, măslini și eucalipt.

Clădirea, Palatul Ayora, a devenit sediul Şcolii Populare Algíros (şcoală populară de cartier).

Grădina Ayora este recunoscută ca una dintre cele mai frumoase grădini ale Valenciei și recomandată de ghiduri turistice.

Program de funcționare

În Valencia (şi probabil peste tot în Spania) accesul în grădinile publice de cartier este permis doar în timpul programului de funcţionare. La Grădina Ayora, vara porţile se deschid la 10.00 și se închid la 21.30.

Intrarea este liberă.

În ziua în care m-am plimbat, era după o ploaie puternică, solul era noroios, motiv pentru care m-am bucurat de intimitate. Ca să îți faci o părere despre grădină, am făcut înregistrarea de mai jos.

Cum ajungi

La Grădina Ayora se poate ajunge cu transportul în comun, astfel:

– Cu Metrovalencia, stația Ayora, Liniile 5 și 7.

– Cu autobuzul companiei de transport în comun EMT, Linia 32.

– Cu bicicleta.

 

Ayuntamiento de Valencia, primăria orașului – bijuterie arhitecturală și obiectiv turistic

Clădirea care găzduiește Ayuntamiento de Valencia, primăria orașului, este unul dintre edificiile grandioase ale orașului și, în același timp, obiectiv turistic. Alături de alte clădiri cu stiluri arhitecturale diferite, fac din Plaza de Ayuntamiento, un spațiu îndrăgit atât de localnici, cât și de turiști.

Puțină istorie a clădirii primăriei

Edificiul este compus din două corpuri unificate: cel al fostei școli a Arhiepiscopului Mayoral, Real Casa de Enseñanza (Casa Învățăturii) și clădirea construită în secolul nostru.

Vechea primărie se afla în locul ocupat astăzi de grădina Palau de la Generalitat (sediul guvernului valencian), în Plaza de la Virgen. În 1854, din cauza stării ruinoase în care se afla, s-a decis provizoriu transferarea acesteia în Real Casa de Enseñanza.

Casă Regală a Învățăturii a fost o instituție creată de arhiepiscopul Andrés Mayoral în sec. al XVIII-lea. Ea a servit ca centru de predare pentru fetele provenind din familii fără resurse, care nu își permiteau să meargă la școală. Clădirea a fost construită între 1758 și 1763.

Actuala clădire a primăriei s-a ridicat deasupra vechiului sediu al Casei Învățăturii, adăugându-i-se alte corpuri între 1901 și 1904. În 1906 edificiul a făcut obiectul unei transformări majore finalizată în 1934.

Edificiul Ayuntamiento de Valencia azi

Clădirea de azi ocupă peste 6.000 mp și are fațade pe patru străzi. Fațada principală, cu vedere spre Plaza del Ayuntamiento, este și cea mai impresionantă. Ea este rezultatul schimbărilor arhitecturale aduse Casei Regală a Învățăturii, prima piatră a acestei fațade fiind așezată la 30 iunie 1906. Clădirea este modernă și monumentală, decorată din abundență cu elemente de arhitectură valenciană.

Sediul Ayuntamiento de Valencia a fost declarat Monument Istoric Artistic Național în 1962.

Ce poți vedea în vizita la Consiliul Local Valencia

Ayuntamiento de Valencia își deschide porțile publicului, ocazie cu care se pot vizita intrarea principală, balconul oficial, Sala de Cristal, Muzeu Municipal. Sala de Plen nu poate fi vizitată în zilele în care consiliul se întrunește. Programul zilelor poate fi verificat aici.

Intrarea Primăriei din Valencia este impunătoare cu scările sale centrale. Balconul este un loc renumit al orașului, pe perioada Las Fallas, aici primarul, fallera mayor și curtea sa de onoare urmăresc mascletàs-ul din fiecare zi. Balconul oferă și o vedere mai alrgă a Plaza de Ayuntamiento.

Sala de cristal este folosită pentru recepții oficiale. În trecut a fost o sală de bal în stil renascentist, care păstrează încă acea aură elegantă și elegantă.

Muzeul Municipal al Valenciei este situat în vechea Casă Regală a Învățăturii, unde se găsea Biserica Santa Rosa de Lima. Sala de Plen nu poate fi vizitată în zilele de întrunire a consiliului.

Clădirea găzduiește și Arhiva Municipală și Refugiul Antiaerian Școlar al Primăriei, construit în 1938 având o capacitate de 700 de elevi.

Informații utile vizită (excepție Refugiul Antiaerian)

Program: Fără programare, de luni până vineri:  08.00-15.00

*Muzeul Municipal: 09.00-14.00

Tarife: Gratuit

* Muzeul Municipal: Intrare 2 euro/persoană.

– Pentru tur ghidat se va contacta anterior Muzeului Municipal la tel: +34.962.081.181.

Informații utile vizitare Refugiul Antiaerian Școlar al Primăriei

Rezervare anterioară la tel: +34. 962.081.390 sau personal în Calle Arzobispo Mayoral, 1.

– Tarife: Intrare gratuită. Toți vizitatorii trebuie să aibă document de identitate.

– Program:

* De marți până vineri: 10:00 și 14:00 și de la 15:00 la 19:00

*Sâmbătă:  între 10:00 și 14:00.

* Grupuri de 30 de persoane: De marți până vineri la: 11.00, 13.00, 16.30 și 18.00, sâmbătă de la 11.00 la 13.00.

Rezervare călătorie ghidată: 3 € persoană, la email: rezervaciitas@didacultural.com sau la tel. +34.695.500.290.

Informații utile Ayuntamiento de Valencia

Adresa: Plaza del Ayuntamiento 1, 46002, Valencia

Tel/Web:  +34.963.525.478, informacion@valencia.es, www.valencia.es

Cum să ajungi

Primăria Valenciei este situată în Plaza del Ayuntamiento, în apropierea centrului vechi, Cartierul Carmen, unde sunt și cele mai importante obiective turistice. Cum în centru vechi nu au acces autobuzele, distanțele între obiective fiind parcurse pe jos, vă recomand ca și distanța până la primărie să o să străbateți tot la pas. Într-un traseu turisitic, cele două zone se grupează.

Pentru cei care vin din alte direcții, iată cum pot ajunge în Plaza del Ayuntamiento:

*Autobuzele companiei de transport public EMT, Liniile 6, 8, 9, 10, 11, 13, 32, 35, 70, 71, 72, 81.

* Cu bicicleta

* Cu mașina

În loc de concluzii

Sediul Ayuntamiento de Valencia împreună cu clădirile dimprejur alcătuiesc un spațiu deosebit, declarat de interes artistic-istoric. Plaza del Ayuntamiento ste o zonă de promenadă pentru localnicii și pentru turiști, dar și un loc în care au loc evenimente importante (mascletá, concerte, evenimente culturale).

În ultima duminică din fiecare lună, Plaza de Ayuntamiento devine pietonală în intervalul orar 11.00-14.00.

Dintre toate clădirile, cea a primăriei este de departe cea mai impunătoare, obiectiv fotografic pentru aproape orice trecător. De cealaltă parte a pieței, în fața primăriei se află o altă clădire grandioasă, considerată și ea de interes istoris și devenită obiectiv turistic. Știi despre ce este vorba?

 

Un ficus imens printre blocuri, Valencia, 2019

Mergând pe străduțe printre blocuri, în cartierul Camins al Grau, am dat peste acest ficus imens. Este o specie australiană, se numește Australian banyan sau Ficusul cu frunză mare și face parte din categoria Arborilor Monumentali. Pot ajunge la o înălțime de până la 60m și cu o suprafață a coroanei de peste 50 mp.

Cartierul nu este unul central ca să zici că grija primăriei pentru el e de impresie, nici măcar nu e pe vreun bulevard. Dar niște rădăcini ale ficusului crescute înafara gardului de protecție au fost unite și protejate. Locul este marcat cu un afiș pe care scrie ce reprezintă și că dacă cineva sesizează vreo problemă să sune la …….

Mi s-a întâmplat în diverse locuri ale Valenciei să dau peste astfel de ficuși imensi, unii dintre ei în spații extrem de înguste. Și cu toate acestea s-a preferat protejarea lor.

 

Istoria în picioare (III). Lonja de la seda – Bursa de mătase din Valencia

Una dintre clădirile emblematice ale orașului Valencia este Lonja de la seda sau Bursa mătăsii. Ea este construită în centrul orașului, azi plin centru istoric, tocmai pentru a evidenția centrul de putere pe care îl reprezenta Valencia la acea vreme.

Unicitatea sa se datorează faptului că este una dintre puținele clădiri civile construite în stil gotic, stil arhitectural specific bisericilor și catedralelor.

Anii de pace ai secolului al XV-lea, i-au permis Valenciei să se dezvolte și să devină unul dintre principalele centre comerciale din Mediterana. A fost perioada în care a prosperat deosebit de mult datorită comerțului, motiv pentru care acest secol este numit și Epoca de Aur a Valenciei. Importanța activității comerciale a determinat construirea unor clădiri publice mari. Destinația Lonja de Seda a fost de la început una comercială, de a găzdui operațiunile specifice tranzacțiilor între comercianți.

De ce Bursa de mătase?

La acea vreme Valencia era un important producător de mătase, iar breasla comercianților de mătase era cea mai puternică breaslă din oraș (sec. XIV-XVIII). Din păcate, în urma unei epidemii, în sec. 18 mătasea a dispărut din Valencia.

Denumirea inițială a fost Lonja de los Mercaderes, Bursa Comercianților, deoarece utilizarea ei le era dedicată. Dar ca urmare a comerțului intens cu mătase ce avea loc în ea, a devenit Lonja de la Seda.

Denumirea provine din italianul loggia, care înseamnă portic. Numele a fost preluat în considerarea scopului clădirii, pentru că sub pridvoarele bisericilor și clădirilor publice era locul unde negustorii își încheiau tranzacțiile.

Puțină istorie

Construcția Lonja de la seda a început în 1482 și s-a terminat în 1548. Au fost demolate aproximativ 25 de case pentru a obține spațiul necesar clădirii. Are o suprafață dreptunghiulară de 2.000 de metri pătrați și a fost proiectată de la început cu scopul de a fi centru comercial.

Lonja de la seda a fost construită într-un stil gotic târziu și este considerată de specialiști unul dintre cele mai strălucitoare exemple ale goticului civil european. Clădirea a dorit să exprime bogăția valenciană din epoca medievală, în special a burgheziei vremii.

Lonja de la seda a fost inspirată de Bursa de pește din Palma de Mallorca.

Scurtă descriere a Lonja de la seda

Exterior

Bursa mătăsii este situată în centrul istoric al Valenciei, în fața clădirii Mercado central (Pieța Centrală) și a Bisericii Santos Juanes.

Înainte de a intra, te sfătuiesc să faci un tur vizual al clădirii la exterior. În partea de sus și în colțuri vei vedea ființe imaginare făcute din piatră, de cele mai multe ori având trăsături grotești , numite gárgolas (sunt 28 la număr) și figura unui om făcându-și nevoile , numit cagaoret. Ele întruchipează bărbați acoperiți cu păr, bărbați și femei cu fețe ciudate atingându-și organele genitale. Semnificația acestora sunt virtuțile omenești.

Scenele sunt foarte explicite, ceea ce este firesc având în vedere că această construcție s-a realizat într-o perioadă în care majoritatea populației era analfabetă.

Interior

Lonja de la seda este împărțit în trei părți: Sala de contratación sau  Salón columnario (Sala de contractare sau Sala coloanelor), El Torreón/Torre almenada (Turnul cu creneluri) și Sala del Consulado del mar (Pavilionul Consulatului mării). În plus, are o grădină interioară plină de portocali, loc prin care trece oricine vizitează Lonja de la seda pentru că urmează imediat intrării.

Din grădina portocalilor se intră în Camera coloanelor. Opt coloane înalte de 17,40 metri, susțin bolțile acoperișului. Au corpul elicoidal, iar la unirea cu tavanul se deschid ca un palmier. Stilul tavanului și al coloanelor are o logică: se presupune că reprezintă paradisul, coloanele sunt palmieri, iar tavanul reprezintă cerul. Se apre că inițial, bolta era vopsită în albastru, având reprezentate și stele mici pentru a face să pară mai reală, dar câteva secole mai târziu s-a decis eliminarea culorilor.

Un detaliu al sălii coloanei este fraza scrisă cu litere de aur amintind comercianților de îndatoririle fiecărui comerciant creștin.

În Sala Consulatului mării se ajunge urcând scările din curtea portocalilor. Funcția Consulatului a fost similară cu instanțele comerciale actuale. Consulatul Mării este o veche instituție valenciană, creată în sec. al XIII-lea pentru a rezolva problemele comerciale care pot apărea. În 1407 a fost creată o carte, numită Cartea Consulatului Mării, care cuprinde regulile, obiceiurile și obiceiurile comerțului maritim.

Camera unde se întâlnea Consulatul este cunoscută și sub denumirea de cameră aurie, datorită tavanului său de lemn decorat.

La parterul Consulatului mării se află camera în care se întrunea și își îndeplinea atribuțiile, tribunalul de comerț.

La parterul El Torreón (al turnului) se afla capela Inmaculada concepción. Etajele superioare ale turnului au fost folosite ca închisoare pentru comercianții care se declarau în faliment sau întârziau excesiv la plăți.

În 1996, Lonja de la seda a devenit parte a patrimoniului universal UNESCO ca o capodoperă a stilului gotic flamboaiant. Sala de contractare este spectaculoasă și ilustrează perfect bogăția pe care Valencia a avut-o în timpul secolelor XV și XVI, datorită comerțului.

Cum ajungi

La Lonja de la seda poți ajunge cu mijloacele de transport în comun care au stație în apropiere sau din stația Plaza de la Reina, într-o plimbare prin centrul istoric.

– Cu unul din autobuzele companiei de transport în comun EMT, liniile 4, 7, 27, 28, 60,81. Despre cum te deplasezi cu transportul în comun în Valencia, citești aici.

– Cu bicicleta.

Informații utile Lonja de la seda

– Program:

* De luni până sâmbătă: 09:30 și 19:00

* Duminica și sărbătorile legale: 9:30 – 15:00

* Închis: 1 și 6 ianuarie, 1 mai și 25 decembrie.

– Tarife: Bilet individual: 2 €

* Duminica și sărbătorile legale: gratuit

Adresa: Mercat cu acces prin Carrer de la Llotja, 2/Calle de la Lonja, 2, Valencia.

– Pentru informații actualizate, vizitează site-ul oficial al Lonja de la seda.

În loc de concluzii

Mai mule informații despre clădire și istoria ei vei putea afla din ghidurile audio de la intrare. Eu am vrut să îți atrag atenția asupra acestui obiectiv turistic pe care îl recomand a fi vizitat. Poți să faci o economie și să nu plătești intrare dacă vii duminica sau într-o zi de sărbătoare legală. Dacă vrei să afli ce monumente mai poți vizita gratis în Valencia, citește articolul de aici.

Și dacă vizita ta va fi într-o zi de duminică, vei avea parte și de o surpriză muzicală: în Plaza Dr. Collado, cu care se învecinează, duminica începând cu ora 12 au loc spectacole de swing.

Free tours Valencia, cunoaște orașul la pas

Ai ajuns în Valencia? Bine ai venit! Ești puțin dezorientat și nu ști ce să faci deși ești informat? Îți propun o soluție care pe mine m-a ajutat de fiecare dată: tururile ghidate. Dar nu oricare, în cazul de față free tours Valencia.

De ce free tours

Sunt tururi cu ghid în care traseul se face la pas, străbătând străzile pe jos și nu cu bus-ul. Sunt oportunitatea cea mai bună de a afla informații și de a simți puțin locul.

Free tours nu acoperă tot orașul și sunt pe tematici. Eu prefer să încep cu zona veche sau istorică (acolo unde ea este de referință) și din explicațiile ghidului aflu informații utile. În același timp cunosc și orașul. Oricât aș fi citit înainte, când ajung la fața locului sunt ușor confuză și nu știu în ce parte s-o apuc. Așa că genul acesta de tururi mă ajută să mă orientez mai bine la fața locului.

Și nu în ultimul rând pentru că nu au preț! La final plătești în funcție de cât ai fost de mulumit.

Mai pun la socoteală că cei care sunt ghizi în astfel de tururi sunt localnici. Știu multe despre oraș, dar și lucruri inedite și iar dacă vrei să îi întrebi ceva, ajută cu plăcere.

Free Tours Valencia versus Valencia Touristic Bus Hop on-Hop off

Valencia Tourist Bus Hop on-Hop off are în Valencia trei rute, cu excepția Albufera. Despre ele poți citi aici.

Personal nu îl consider o opțiune de luat în calcul în cazul Valenciei (în alte orașe, metropole mari l-am folosit), pentru următoarele considerente:

  1. Majoritatea obiectivelor turistice sunt în centrul vechi, în cartierul Carmen, iar bus-ul nu intră în acea zonă. Mai mult, străduțele mici și înguste, au cu un farmec aparte, și este de preferat să le străbați pe jos.
  2. Transportul în comun în Valencia este bine organizat. Străbate orașul și poți ajunge cu el la alte obiective turistice care nu sunt în centrul vechi.
  3. Valabilitatea unui bilet la Valencia Tourist Bus Hop on-Hop off este de maxim 48h și include transportul la obiectivele turistice și informațiile ghidului robot, iar prețul de 19 euro. Valencia Tourist Card are valabilitate maximă de 72 h, costă 22,10 euro (dacă este cumpărată online cu reducerea de 10%) și include gratuități pe transportul în comun și reduceri la muzee și obiective turistice.

Free tours Valencia

Ca în orice alt oraș al lumii, sunt mai multe companii care oferă free tours. Cele despre care voi scrie nu sunt testate de mine, am folosit serviciile unei singure companii, de care am fost mulțumită. La ele am ajuns însă căutând și citind pe internet, dar și în urma unor opinii ale celor care le-au folosit serviciile.

Am întocmit o listă cu free tours Valencia. La fiecare dintre ele am scris ceva ce mi-a atras atenția. Ție îți rămâne sarcina să te informezi în funcție de ceea ce vrei și să decizi. Pe lângă tururile la pas, toate au și diverse tururi plătite.

Aspecte comune ale turutilor din listă:

  • Toate oferă servicii în engleză
  • Durata unui tur este de 2-2,5 h
  • Rezervarea se poate face pe pagina turului dorit, nu trebuie să te deplasezi fizic la agenție.

1. Freetourvalencia – Este foarte bine cotat pe Tripadvisors. am făcut cu ei două tururi în Valencia și am fost mulțumită de fiecare dată.

Contact: +34.961.112.901/+34.672.479.252, email: info@freetourvalencia.com

Free tours Valencia aici.

2. Civitatis  – Companie spaniolă cu acoperire internațională, foarte bine cotată de cei care au beneficiat de serviciile lor.

Free tours Valencia aici.

3. Toursgratis

– Contact: +34.928.926.312, info@toursgratis.com

Free tours Valencia aici.

4. VisitavalenciaUnul din puținele tururi ale Valenciei istorice care include și Piața Primăriei (Plaza del Ayuntamiento), Gara de Nord (Estación del Norte) și corida (Plaza del Torros).

– Contact: +34.657.159.578, elena@visita-valencia.com, luni-vineri: 09.00-19.30 și sâmbăta: 09.00-14.00

Free tours Valencia aici.

5. Freetour – Este o platformă turistică cu tururi turistice free și plătite din destinații internaționale.

Free tours Valencia aici.

Toate companiile de mai sus au tururi și în spaniolă.

În loc de concluzii

Când am venit prima dată în Valencia, primul lucru la care am apelat a fost să iau un un free tour, mai ales că orașul are un centru istoric atât de concentrat și bogat în edificii istorice.

Ți-am spus motivele pentru care eu aleg un astfel de tur, încercând să te ajut în alegeri. Pasul doi pe care-l fac după terminarea turului, este să mă duc la biroul informații turistice și pun întrebări specificie despre obiectivele care mă interesează.

Dar oricare ar fi motivele tale, îți recomand free tours Valencia! Împreună cu informațiile oferite, îți dau pulsul orașului chiar din mijlocul lui!

Istoria în picioare (II). Turnurile Serranos, Valencia

Turnurile Serranos, Torres de Serranos sau Puerta de Serranos sunt una dintre cele două porți fortificate ale zidului medieval din Valencia care mai există și astăzi. Lucrările de construcție ale Turnurilor Serrano au început în aprilie 1392 și s-au încheiat în martie 1398.

Puerta de Serranos a fost una din cele 12 porți de acces ale orașului care au făcut parte din zidul creștin medieval al orașului. Turnurile Quart (Torres de Quart) sunt cealaltă poartă de intrare în oraș care a rămas în picioare. Atât zidul, cât și porțile au fost distruse în secolul XIX prin ordin al guvernatorului civil Cirilo Amorós. El și-a justificat decizia prin rațiuni legate de sănătatea publică și necesitatea de a mări orașul.

Forma Turnurilor Serranos a fost inspirată de Poarta Regală a mănăstirii Poblet și de stilul arhitectural genovez.Turnurile sunt un exponent al arhitecturii gotice, dar ornamentele sale au depășit cu mult arhitectura utilitară cu caracter defensiv În Peninsula Iberică, Turnurile Serranos sunt unul dintre cele mai bune exemple de arhitectură militară din secolul al XIV-lea.

Originea numelui

Numele Turnurile Serranos provine din însăși așezarea lor. Ele au fost construite la nord-vest de orașul vechi Valencia, acolo unde se crease deja o intrare naturală în localitate. La picioarele Podului Serranos se întâlneau două drumuri importante: cel de la Zaragoza (Camino Real de Zaragoza) cu cel de la Barcelona (Camino Real de Barcelona), ambele venind din regiunea Los Serranos.

Scurtă istorie a Turnurilor Serranos

Scopul pentru care au fost construite a fost cel de apărare în asediile sau  atacurile asupra orașului. Dar de-a lungul timpului au fost folosite și în scop triumfal.

Poarta Serranos fost cea mai importantă din vechiul zid care înconjura Valencia, deoarece concentra 95% din accesul în oraș. În secolul al XV-lea, turnurile au devenit punct de colectare a taxelor pentru mărfurile care intrau și ieșeau din oraș.

Timp de trei secole, din 1586 până în 1887, Turnurile Serranos au fost transformate în închisoare de nobili și cavaleri. Utilizarea lor ca închisoare (ca în cazul Torres de Quart) a ajutat turnurile să supraviețuiască demolării.

Ulterior au fost folosite și pentru ceremonii și primiri oficiale ale ambasadorilor și regilor.

În timpul Războiului civil spaniol a fost folosit ca depozit pentru lucrările evacuate ale Muzeului Prado din Mdrid. În acest scop, în decembrie 1936, a fost construită o boltă din beton armat cu o grosime de 90 cm pe podeaua din primul etaj. Aceasta era menită să împiedice operele de artă, adăpostite în etajul cel mai de jos, să fie deteriorate în caz de bombardament și prăbușire a clădirii. Deasupra boltei s-au pus ca protecție straturi de pământ și de coajă de orez și a fost instalat un sistem automat de control al umidității și temperaturii.

De-a lungul timpului, turnurile au trecut prin două importante etape de restaurare, ultima având loc în anul 2000, când piatra a fost curățată având culoarea și fața de azi.

La 3 iunie 1931 Turnurile Serranos au fost declarate Monumentul Istoric Artistic Național. Ele au și valoarea estetică, fiind considerată cel mai frumos exemplu peninsular de arhitectură militară din secolul al XIV-lea.

Turnurile azi

Pe lângă funcționalitatea lor de obiectiv turistic, astăzi, Turnurile Serranos sunt folosite și pentru diferite acte ale orașului. Cea mai cunoscută manifestare care are loc aici este La crida sau Deșteptarea. Are loc în ultima duminică a lunii februarie când fallera majoră (fallera mayor) și primarul orașului fac apel la valencieni invitându-i la marea sărbătoare care va urma, Las Fallas.

În prezent Turnurile pot fi vizitate și urcate până în vârf, de unde ai parte de o priveliște asupra Valenciei.

Curiozități:

– Turnurile au 33 m înălțime și sunt cu 1 m mai mici decât Turnurile Quart.

– Arhitectul turnurilor, Pedro Balaguer, a participat și la construcția Catedralei din Valencia și a turnului catedralei, Miguelet.

– Forma poligonală și simetrică a turnurilor nu a fost întâmplătoare, servind unei apărări mai bune.

Informații utile

– Adresă: Plaza de los Fueros,46003, Valencia

– Tel: +34.963.919.070

– Program:

* Luni-sâmbătă: 09.30-19.00

* Duminica și sărbători legale: 09.30-.15.00

* Închis: 1 și 6 ianuarie, 1 mai, 26 decembrie

* Pe timpul iernii se închid în funcție de lumina zilei, închise în zilele ploioase.

– Tarife:

* Bilet individual: 2 euro.

* Bilet redus: 1 euro

* Reducere pentru copii 7-12 ani.

* Bono: 6 euro valabil 3 zile

* Intrare gratuită: Duminica și sărbătorile legale

– Cum ajungi:

* Cu autobuzele companiei de transport public EMT: 94,5, 19, 27,98, 79, 80. Poți a afla cum te deplasezi dintr-ul loc în altul al orașului, pe site-ul companiei EMT, aici.

* Pe jos, din Plaza de la Reina.

* Cu Valenbici.

Istoria în picioare (I). Turnurile Quart, Valencia

Turnurile Quart sau Torres de Quart reprezintă unul din monumentele emblematice al orașului Valencia.

Împreună cu Turnurile Serrano, Torres de Serranos, sunt singurele porți rămase din zidul medieval care înconjura Valencia.

Orașul avea până la 12 porți de intrare-ieșire în oraș. Principalele patru porți erau orientate în cele patru puncte cardinale: Turnurile Quart vest, Turnurile Serranos nord, Puerta de San Vicente sud și Puerta del Mar est, către port (ultimele două deja dispărute).

Cu excepția Serranos și Quart, celelalte porți au fost distruse în secolul al XIX-lea, din ordinul guvernatorului civil Cirilo Amorós. Acesta și-a justificat măsura prin nevoia orașului de a se extinde și rațiuni de sănătate publică.

De când datează

Turnurile Quart au fost construite între 1441 și 1460, constructorii săi inspirându-se după turnurile Castelnuovo din orașul italian Napoli. Turnurile Quart au înlocuit poarta orașului construită în 1365, care se considera insuficientă nevoilor orașului. Astăzi se poate observa în lateral o mică secțiune din zidul vechi din care făcea parte.

Turnurile Quart sunt un exemplu de construcție militară în stil gotic.

De ce Quart

Tradițional, turnurile au fost cunoscute sub numele Turnurile de calcar (de Torres de la Cal), deoarece în sec. al XVIII-lea, autorităţile au impus regula ca varul care intra în oraș să fie făcut doar prin această poartă.

Dar ele au devenit și poarta spre Castilla, drum ce lega inima orașului, catedrala, cu Madridul. Și pentru că acesta trecea și prin satul Quart de Poblet, turnurile au primit numele de Quart.

Puțină istorie

Principalul scop al Turnurilor Quart a fost să apere orașul de atacuri, dar de-a lungul timpului a căpătat și alte funcționalități.

În 1562, turnurile erau un imens depozit de pulberi, apoi în  1623 unul dintre turnuri a fost folosit temporar ca închisoare pentru prostituatele, iar în perioada 1813-1932 au fost închisoare militară.

Turnurile Quart au fost martorul unor momente dramatice și istorice ale orașului Valencia: asaltul trupelor lui Napoleon din Războiul de Independență (1808). Valencienii au folosit turnurile ca apărare și i-au forțat pe francezi să se retragă. Turnurile poartă și azi urmele a gloanțelor și proiectilelor din timpul războiului.

Cu prilejul restaurării, în memoria luptelor care au avut loc pentru cucerirea orașului Valencia, au fost păstrate 132 urme ale proiectilelor de tun și peste 1000 de urme de gloanțe. Așa că găurile care se văd astăzi pe zidurile exterioare ale turnurilor nu sunt expresia lipsei de grijă pentru conservarea lor, ci din contră, urmele istoriei.

Actualitate

În 1931, Turnurile Quart au fost declarate Monument Istoric Național.

În 1933 s-a efectuat o restaurare timidă a turnurilor, apoi între 1976 și 1982, a avut loc o reabilitare integrală, prilej cu care s-a instalat și scara laterală, iar în 2007 s-a efectuat o restaurare totală a acestora. Ulterior turnurile s-au deschis vizitelor turistice.

Este permis accesul până în vârf, de unde ai parte de o panoramă asupra orașului vechi, Cartierul El Carmen, dar și asupra altor cartiere ale orașului.

Când ești la Turnurile Quart, fă-ți timp și pentru o cafea din Guatemala și o felie de tort de morcovi de casă. O experiență simplă și cu ….. mult gust. Despre ea, am scris aici.

 

Curiozități

* Turnurile Quart au 34 m înălțime și sunt cu un metru mai înalte decât Turnurile Serranos.

* Ușile de lemn de intrare în oraș au fost așezate în 1449, înălțimea lor fiind de 4 m.

Informații utile

– Adresă: Plaza Santa Úrsula, 1, 46003 Valencia Acestea sunt situate la intersecția străzii Castro cu Quart Street și

– Tel: +34.618.803.907

– Program:

* Luni-sâmbătă: 10.00-19.00

* Duminica și sărbătorile legale: 10.00-14.00

* Închis: 1 și 6 ianuarie, 1 mai și 25 decembrie.

* Pe timpul iernii se închid în funcție de lumina zilei.

– Tarife:

* Bilet individual: 2 euro.

* Bilet redus: 1 euro

* Intrare gratuită: Duminica și sărbătorile legale. Citeste aici ce monumente poti vizita gratis în Valencia.

* Bono: 6 euro valabil 3 zile

– Cum ajungi:

* Cu autobuzele companiei de transport public EMT, liniile: 92, 5, 10, 60, 64, 79, 80, 81. Cum te deplasezi în Valencia transportul în comun, afli aici.

* Cu bicicleta

* Pe jos, de oriunde din centrul vechi, Cartierul El Carmen, de la Plaza de la Reina (catedrală) sau din alte direcții.

 

 

El Mercado Central – Piața Centrală din Valencia

Originile El Mercado Central – Piața Centrală din Valencia trebuie căutate în vremea musulmanilor.

Scurtă istorie

În acea perioadă, în cunoscuta suburbie Boatella, aflată înafara zidurilor cetății, a fost înființat un souk (sau suk, o piață musulmană).

După ce Regele Jaime I Cuceritorul a cucerit Valencia, în 1261, el a acordat un privilegiu orașului de a deține o piață săptămânală în zona Boatella. Ani mai târziu, un alt rege a autorizat piața să aibă caracter zilnic. Tot el a dispus ca, la construirea unui nou perimetru zidit, piața să fie înclusă în interiorul zidurilor.

Pe locul pe care se află azi El Mercado Central – Piața Centrală din Valencia, s-a inaugurat în 1839, o piață deschisă. Cu timpul orașul s-a extins, iar numărul locuitorilor săi a devenit tot mai mare, astfel că aceasta a devenit insuficientă.

În 1910, Consiliul Local al Valenciei a convocat un concurs și, dintre cele șase proiecte prezentate, a fost ales cel al  arhitecților Alejandro Soler March și Francisco Guardia Vial.

Construcția a început în 1914 și s-a terminat în 1928. Ceea ce a rezultat a fost o construcție în stil modernist valencian. Clădirea de astăzi este cea originală. În 2004 au avut loc lucrări de restaurarea integrală, ocazie cu care au fost adaptate funcția sa comercială și facilitățile, la nevoile comercianților.

Metal, sticlă, ceramică și mâncare

Clădirea are o arhitectură deosebită. Structura sa combină materiale din cele mai diverse, metal, sticlă, ceramică și coloane.

Are o cupolă imensă care se ridică la 30m deasupra solului. În zilele cu soare, privită de jos, cupola pare mai degrabă pictată: desenele care o înconjoară în raze, scot în evidență liniile simple și ferme ale structurii.

Deasupra intrărilor, geamuri colorate într-o singură nuanță, dar și cu simbolul orașului, dau senzația de vitralii la trecerea soarelui prin ele.

Exteriorul nu este de trecut nici el cu vederea: faianța galbenă cu motive albastre prinde viață în lumina soarelui. Iar dacă te distanțezi puțin și ai s-o privești din diferite unghiuri, îi vei putea admira cupola și giruetele din vârfurile acestora.

El Mercado Central este clădirea în stil modernist cea mai faimoasă din Valencia. În pofida stilului arhitectural, se integrează perfect ambientului creat de cele două monumente vecine și importante: Lonja de la seda, fosta Bursă de mătase și Iglesia de los Santos Juanes (sau San Juan de Mercado).

Acest bazar modern are 8160 mp și a fost conceput pentru 959 de poziții (spații comerciale). Are atât spații închise, cât și deschise. Sunt măcelării, băcănii, magazine unde se vând legume, fructe, păsări de curte, vânat, pâine.

 

Piața de pește este și ea în interior, dar separată. Aici se vând dintre cele mai diverse tipuri de pește și fructe marine până la organe de pește.

Din El Mercado Central – Piața Centrală din Valencia se aprovizionează atât particulari, dar și unele restaurante importante din Valencia. Nu știu dacă este oficial, dar se spune că este una dintre cele mai mari piețe din Europa cu produse proaspete.

O piață a tuturor

El Mercado Central Valencia este o piață în sensul clasic, doar că la alte dimensiuni. Spre deosebire de alte piețe spaniole, aici vei găsi doar câteva localuri la care poți mânca un tapas sau bea un vin ori o bere. Este un loc dedicat comerțului și satisfacerii nevoilor culinare și mai puțin socializării. Este un spațiu în care clasa socială sau puterea materială poți eventual să o intuiești din atitudine. Cei care vin aici n-o fac ca să etaleze ceva, știu exact ce vor și ce caută.

Aș zice că e o atmosferă specifică unei piețe spaniole doar că de un alt stil. Unul diferit, care n-o să te facă să regreți timpul petrecut aici. O confirmă toate ghidurile turistice care o recomandă ca obiectiv de vizitat.

Este o plăcere să vii mai ales sâmbăta dimineață, când piața e plină de culoare. De cele mai multe ori ai să vezi cumpărători-vânzători prinși în discuții de moment, fie despre vreun produs, fie despre vreo cunoștință comună. Printre localnici, se plimbă gură cască, turiștii. Unii sunt impresionați de diversitatea și culorile de pe tarabe, alții extaziați de arhitectură și design-ul locului. Aici până și fotografiatul pare o mâncare, care se consumă repede, din teama de a nu se strica.

Informații utile despre El Mercado Central – Piața Cetrală din Valencia

– Luni-sâmbătă: 07.30-15.00

– Duminica: Închis

  • Tarife: Intrare liberă
  • Cum ajungi: Cu autobuzele companiei publice de transport EMT, liniile: 7, 72, 73 (stația Mercat Central, Lonja) și liniile 4, 8, 9, 11, 16, 28, 70,71 (stația Plaza de la Reina și de aici pe jos).

Dacă vrei să afli cum te deplasezi în Valencia cu transportul în comun, citește aici.

Harta cu obiective turistice din Valencia, orașul vechi

Cele mai multe obiective turistice din Valencia, recomandate de ghidurile turistice se află în orașul vechi sau ”ciutat vella” cum i se spune în valenciană. El este cunoscut și sub numele de ”Barrio del Carmen”, cartierul Carmen. Este zona cea mai vizitată a Valenciei, inima din care a crescut orașul, locul forumului roman.

În vitrina cafenelei ”Valor” din Plaza de la Reina a fost expusă în iulie a.c., harta cu obiective turistice din orașul vechi și distanța între ele. Sigur că cei de la cafenea își fac reclamă, dar e mai importantă finalitatea practică a demersului. Pe de altă parte, Valor este cea mai cunoscută firmă de ciocolată spaniolă, care are și un lanț de cafenele în toată țara. Iar tipurile de cafea de vară sunt delicioase!

Dacă vrei să îți faci o primă părere despre principalele obiective turistice din Valencia și distanțele dintre ele, harta te ajută, este foarte simplă.

Are străduțe mici și înguste, clădiri vechi. Începe din Plaza de la Reina, kilometrul zero al Valenciei și nu poate fi parcurs decât cu piciorul.

Punctul de referință este locația cafenelei ”Valor”, marcat cu roșu. Distanțele între obiectivele turistice și timpul necesar parcurgerii lor sunt calculate față de cafenea.

!Atenție!

– Harta se citește de la dreapta la stânga!

– Această hartă turistică nu este distribuită și nici nu poată fi cumpărată de undeva. La hoteluri găsești hărți cu obiectivele turistice.

Cartierul Cabanyal Valencia, culorile unei lumi dispărute

Cum suntem noi, oamenii … ne facem cadou cuvinte şi iluzii, ne dăm speranţe şi-apoi renunțăm la ele. Precum copiii când se supără și aruncă cu jucării.

Aşteptările prea mari fac realităţile mici și aduc dezamăgirea. Să primeşti ce-ţi oferă viața, printre griji şi probleme, să te bucuri de ce ai, e lecţia pe care o învăţ aproape zilnic de când sunt aici. Raiul pe care oamenii şi-l fac din ce au! Speranţa are valoarea lui a fi şi acum.

Ce este Cabanyal

În Valencia oricine găsește locuri în care se simţi acasă, indiferent de unde ar fi. Pentru mine, Cartierul Cabanyal este unul dintre ele. Fost sat pescăresc, este aşezat aproape şi cu faţa la Mediterana. Integrat în Valencia în 1890, mai poartă încă emblema sărăciei. Primăria a investit și se implică în reabilitarea cartierului, atât în reconstrucţia caselor, dar şi cultural, prin organizarea şi susţinerea unor evenimente care să-l aducă în circuitul turistic. Semana Santa Marinera (procesiunile publice care au loc în Săptămâna Mare, dar şi cea din Duminica Învierii) sunt dovada cea mai bună.

  

Ce îi dă farmec cartierului? Casele lui cu fațadele colorate sau amenajate cu faianţă. Lipite unele de altele refac atmosfera unei lumi dispărute și uitate, cea a pescarilor. O viață plină de nevoi și neajunsuri, în care singurele certitudini erau ajutorul comunității, Dumnezeu și marea. Casele din Cabanyal reprezintă contrastul între o realitate dură şi aspirațiile oamenilor către frumos.
Casele din Cabanyal sunt subiecte de fotografie pentru artiști fotografi din Spania şi străinătate. Și nu de puține ori, plimbându-mă pe străzi, am întâlnit turiști care veniseră să le admire. Valoarea arhitecturală a caselor din Cabanyal le-a dus în albume de fotografii. Dar oricât de realistă ar fi o fotografie, în cazul Cabanyal e ceva ce ele pierd: atmosfera specifică.

Fără prejudecăţi şi standarde înalte, oamenii ies în stradă şi stau împreună. La o bere, o sămânţă sau doar aşa, la o vorbă. Pe şleau şi cu bucurie că asta e tot de-mpărţit. Zâmbetul n-a fost nicicând o iluzie şi mereu gratuit.

Pentru noi, românii, probabil că aceste cartier nu va fi prea curând nici măcare o curiozitate turistică. Am auzit de multe ori: ” Mi-e suficientă sărăcia de-acasă, nu vin în concediu s-o văd şi pe-a altora!”

Cabanyal azi

Astăzi, schimbarea este tot mai vizibilă în Cabanyal, dar încă mai sunt zone „gri”. Când trec noaptea prin cartier, în unele zone găsesc echipaje de poliție stând. Nu ştiu cât e de mare infracţionalitatea, dar unele imagini par desprinse din Ferentari. Cât despre trecerea pe aici pe timpul zilei, fără îndoială, este fără pericol și fără probleme.
Eu am trecut și noaptea, dar nu m-am simţit niciodată în pericol. Probabil se datorează implicării poliţiei, care și când nu e prezentă fizic, pare a veghea. Cei care trăiesc în unele zone de aici, nu se ştie din ce, dorm cu ameninţarea legii în prag.
Dar astfel de locuri sunt niște oaze, izolate şi tot mai puţine, formate din câteva case. Cabanyal se reînnoieşte, se scumpeşte şi este o locație imobiliară tot mai căutată. Aici se ascund chiar nişte localuri cu mâncare delicioasă, în care poți lua masa doar pe bază de rezervare.
În fosta fabrică de gheață, acum este un club cu muzică live. Este renumit în oraș pentru amosfera sa destinsă și pe placul oricărei vârste.
Cel mai mult îmi place Cabanyal primăvara și toamna. Sunt perioadele anului în care lumina are o anume căldură și nuanțe. Sub ea culorile caselor par a prinde viață și chiar și în oazele gri, viața nu mai pare plină de neajunsuri.
 
Că ne place sau nu, Cabanyal există. În golul lăsat de dispariţia unei lumi, cea a pescarilor, şi-au făcut cămin oamenii nimănui. Două lumi la distanță una de alta, dar unite printr-o aceleași realități: sărăcie și culori. Când mă plimb prin cartier și-i observ locuitorii, o întrebare îmi revine insistent: se vor putea ei adapta schimbării le bate la uşă?

Îmi place să cred că răspunsul e doar unul. Aşa cum percep politica autorităţilor din Valencia pe anumite aspecte (vânzătorii ambulanți de trandafiri, ochelari şi brizbrizuri sunt acceptaţi şi toleraţi de poliție, nu alergaţi), sper ca dezvoltarea cartierului să aibă ca efect integrarea acestor oameni și nu izolarea lor.

 

Dacă vreți să faceți o plimbare, vă recomand străzile cu case reamenajate și mai colorate, unde .vă veți simți în siguranță: Calle de la Reina, Calle Barraca, Calle Mediterrani. Calle Francesc Eximenis, Plaza Iglesia de los Angeles, Calle Rocafort (sau Calle d’Antoni Joan)

Cum ajungi în Cabanyal

În Cartierul Cabanyal se poate ajunge cu mijloacele de transport în comun, astfel:

– Cu metroul până la stația Maritim Serreria și de aici tramvaiul (tramvía) linia 8 până la stația Marina Real Juan Carlos I.

– Cu tramvaiul (tramvía) Linia 6, stația Tarongers Faustio Elio.

– Cu unul din autobuzele companiei de transport public EMT, Linia 95 până la capăt (și de aici 10 minute de mers pe jos) sau Linia 32 la Stațiile Pescadors sau Mediteranía de pe faleză (de aici se merge pe jos 7-8 minute).

Dacă vrei să afli ce mijloc de transport trebuie să iei pentru a te deplasa dintr-o locație în alta a Valenciei, vezi aici (varianta în engleză).

Vrei să afli despre bilete de călătorie, care sunt cele mai potrivite pentru tine, citește despre Valencia Tourist Card, dar și aici.

 ***

Mai jos este o înregistrare pe care am făcut-o în una din plimbările mele prin Cabanyal